Capitala se confruntă cu un stres termic intens, demonstrat de recordurile de temperatură din vara anului 2024, care amplifică vulnerabilitatea orașului și afectează sănătatea publică, infrastructura și economia. Ca răspuns, Platforma de mediu, în parteneriat cu Orange România, a lansat o nouă rundă de finanțare în valoare de 500.000 lei, destinată proiectelor care cresc reziliența climatică a Bucureştiului.
În cadrul evenimentului „Bucureștiul rezilient climatic“, Fundația Comunitară București a facilitat un dialog între autorități publice, inclusiv Ministra Mediului, Diana Buzoianu, și specialiști din mediul privat și organizații civice, pentru a discuta strategii aplicabile și modele de succes implementate în orașe europene precum Paris, Barcelona și Copenhaga.
„Adaptarea la schimbările climatice devine o chestiune de supraviețuire urbană, nu doar de mediu. Prin Platforma de mediu pentru București, aducem împreună oameni, resurse și idei pentru a transforma datele științifice în acțiuni concrete. Bucureștiul este deja un punct fierbinte climatic, dar poate deveni și un laborator de inovație urbană“, a spus Alina Kasprovschi, directorul executiv al Fundației Comunitare București.
Printre invitați a fost și Trine Stausgaard Munk, Head of Sustainability la Ramboll Water, care a ținut o prezentare ce are ca punct central apa:
Nouă din zece fenomene legate de schimbările climatice sunt asociate apei, așa că apa se află în centrul rezilienței. Prea des, noile infrastructuri reduc reziliența și cresc vulnerabilitatea.
Trine Stausgaard a vorbit despre fenomenul cloudburst (ploaie torențială) care a devenit un pericol global și despre metodele prin care orașul Copenhaga se apără de cantitățile mari de apă căzute în urma ploilor. Printre exemplele de protecție ale orașului se numără terenuri de fotbal sau skatepark-uri care funcționează ca și sisteme de colectare a apei.
Un model relevant este strategia de reziliență climatică a Parisului, care abordează adaptarea climatică într-un mod integrat, prin colaborare între autorități, experți și comunități. Strategia se bazează pe patru axe majore: dezvoltarea unei culturi comune a riscului, consolidarea solidarității sociale, adaptarea infrastructurii urbane la riscurile noi și mobilizarea actorilor publici, economici și din domeniul cercetării și inovării. Astfel, în Paris a fost dezvoltată o rețea de spații de răcoare urbană în curți școlare, urmând ca până în 2050 să fie adaptate în total 760 de curți din școli publice, iar multiple piețe pariziene au fost propuse spre reamenajare, pentru mai multă vegetație și mai puțin trafic. Iar un bulevard extrem de poluat, circulat de peste un milion de vehicule în fiecare zi, este în proces de transformare într-un coridor verde multimodal.
Un alt punct important de reper este Barcelona, unul dintre cele mai avansate orașe europene în adaptarea la schimbările climatice. Strategia metropolitană de acțiune include o rețea extinsă formată din sute de adăposturi climatice create în spații publice precum biblioteci, parcuri, piscine sau centre civice publice și private pentru a oferi confort termic locuitorilor.
Diana Buzoianu, ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, consideră reziliența climatică o prioritate și susține necesitatea unor măsuri curajoase, chiar dacă acestea nu sunt populare pe termen scurt:
Măsurile de care e nevoie acum nu sunt neapărat populare acum, dar sunt măsuri importante care vor aduce beneficii reale peste 20 de ani. […] Nu cred că există un mecanism mai puternic decât consolidarea comunității civice, care să ceară politici publice autentice și responsabile în interesul comun.
Până în prezent, programul a susținut 58 de proiecte de mediu cu o finanțare totală de aproape 15 milioane de lei.● Alexandru Mărgineanu
