CITY INDEX 2025: ce spune noul clasament al orașelor despre viitorul României urbane

Institutul pentru Orașe Vizionare (IOV) a lansat pe 23 octombrie a.c. cea de-a doua ediție a CITY INDEX, barometrul de performanță al celor 41 de municipii reședință de județ din România.

Raportul CITY INDEX funcționează ca o radiografie complexă a ecosistemului urban, măsurând nu doar prosperitatea economică, ci și calitatea locului și vibrația comunității.

Clasament general orașe reședință de județ 2025

Clasamentul general din 2025 confirmă o ierarhie stabilă în eșalonul superior, dominată de marile centre regionale, și o competiție intensă în zona de mijloc.

Anatomia clasamentului

• Stabilitate la vârf: primele 10 orașe sunt aproape identice cu cele din 2024, indicând o barieră de performanță greu de depășit.

• Dinamism la mijloc: competiția este cea mai intensă în intervalul locurilor 11–20, unde diferențele de scor sunt minime și repoziționările sunt frecvente.

• Distribuție geografică: se menține o polarizare geografică. 7 din primele 10 orașe cele mai performante se află în interiorul arcului carpatic. Cele mai puțin performante orașe sunt situate, în exclusivitate, în afara acestuia.

Nu e vorba doar de bani: de ce Cluj-Napoca depășește Bucureștiul

Pentru al doilea an consecutiv, rezultatul de la vârful clasamentului surprinde: Cluj-Napoca se clasează pe primul loc, înaintea Capitalei. Cum reușește un oraș cu o populație și o forță economică semnificativ mai mici să depășească motorul economic al țării?

Răspunsul stă într-un model de dezvoltare axat pe echilibru, nu doar pe putere brută. Analiza detaliată a datelor arată o poveste a două strategii diferite:

• Forța Bucureștiului: Capitala domină detașat la capitolele de putere economică brută. Înregistrează cea mai mare cifră de afaceri, atrage cele mai multe companii mari și dispune de cele mai solide finanțe publice locale. Din punct de vedere economic, este într-o ligă proprie.
• Arma secretă a Clujului: Cluj-Napoca recuperează și depășește printr-un avantaj decisiv la capitolul „Calitatea locului”. Acest lucru se traduce în elemente concrete care definesc viața de zi cu zi: un sistem de educație mai performant la toate nivelurile, un mediu natural mai sănătos (aer mai curat, mai mult spațiu verde per capita) și o speranță de viață mai mare. La aceste atuuri se adaugă un trafic urban aglomerat, dar mai gestionabil și o rată a criminalității mai scăzută. Totodată se adaugă o „vibrație” unică, alimentată de o vitalitate socială aparte, susținută de ponderea mult mai mare a populației de studenți.

Divertismentul, factorul cu cea mai mare influență în performanța urbană

Una dintre cele mai contraintuitive concluzii ale raportului este că dimensiunea „Divertisment“ are cea mai mare importanță relativă în explicarea performanței urbane generale – mai mult chiar decât indicatorii economici sau educaționali.

Pe măsură ce în orașele din România se consolidează o clasă de mijloc, iar nevoile de bază (job, infrastructură) sunt acoperite, calitatea experienței de viață devine un element decisiv în atractivitatea unui loc. Cultura timpului liber, oferta de restaurante, evenimentele și opțiunile de recreere se transformă din „bonusuri“ în componente esențiale ale unei vieți urbane de calitate.

Orașele care investesc în viață culturală și recreativă autentică își cresc exponențial atractivitatea și performanța generală. 

Exemple concrete din raport:

Târgurile de Crăciun

Orașe precum Sibiu, București și în special Craiova, al cărei târg a fost premiat la nivel european, au transformat iarna într-un sezon turistic de vârf, târgurile de Crăciun devenind adevărate motoare economice și de branding. Sibiu, de pildă, a înregistrat o creștere de peste 280% a înnoptărilor în perioada noiembrie-decembrie între 2010 și 2019, datorită târgului.

Mega-evenimentele

Festivalul UNTOLD a devenit un pilon al brandului Cluj-Napoca, atrăgând peste 470.000 de participanți din peste 150 de țări, cu un impact economic estimat la 120 milioane de euro și o vizibilitate internațională uriașă.

Festivalurile de nișă

Chiar și orașele mai mici folosesc evenimentele pentru a-și construi identitatea. Festivalul Roman Apulum din Alba Iulia valorifică patrimoniul istoric, în timp ce Open Camp Festival din Vaslui a devenit un pilon strategic de branding urban.

Mărimea contează, iar decalajul dintre orașele mari și cele mici tinde să se mărească

CITY INDEX 2025 confirmă o regulă a dezvoltării urbane: mărimea contează. Orașele mari performează, în medie, mai bine datorită „economiilor de aglomerație“ – o masă critică de oameni, servicii și capital. Decalajul este vizibil: municipiile cu peste 200.000 de locuitori au un scor mediu cu peste 20 de puncte mai mare decât cele sub 60.000 de locuitori.

Însă cea mai interesantă poveste este cea a excepțiilor. Cel mai bun exemplu este Alba Iulia, un oraș cu mai puțin de 70.000 de locuitori care se menține constant în top 10 al celor mai performante municipii, depășind centre urbane cu resurse mult mai mari.

Formula succesului său nu este un accident, ci rezultatul unei strategii pe termen lung. Poziționat geografic între doi poli regionali puternici, Cluj-Napoca și Sibiu, Alba Iulia și-a asumat o mentalitate de „David care se luptă cu doi Goliați”. Această atitudine a fost încapsulată într-un brand curajos – „Alba Iulia – cealaltă capitală” – care definește orașul ca fiind „rebel, care nu se teme să piardă dacă există cea mai mică șansă să câștige ceva”.

Succesul se bazează pe câteva ingrediente cheie, detaliate în studiul de caz dedicat din raport:

• O echipă cu „ADN de ONG“: În loc să se bazeze pe funcționari publici tradiționali, administrația a creat o structură de proiecte formată din specialiști recrutați din sectorul non-guvernamental, orientați spre misiune și impact. Acest nucleu a rămas stabil timp de peste două decenii, acumulând expertiză și asigurând continuitate.
• Filosofia „Hardware + Software“: Nicio investiție în infrastructură („hardware“) nu a fost considerată completă fără o componentă de programare culturală și evenimente („software“) care să dea viață spațiului. Reabilitarea masivă a Cetății Alba Carolina a fost urmată imediat de un calendar constant de evenimente, de la festivaluri istorice la ritualul zilnic al schimbului de gardă, transformând un monument inert într-o scenă vie.
• Colaborarea ca ecosistem: Orașul a construit un model de parteneriat sistemic, unind primăria, consiliul județean, universități, companii private și ONG-uri în consorții largi pentru a realiza proiecte majore, precum noul campus pentru învățământ dual.

Lecția pe care o oferă Alba Iulia este puternică: în timp ce mărimea creează condițiile pentru succes, o viziune clară, o identitate asumată și o strategie inteligentă de valorificare a atuurilor locale pot permite chiar și orașelor mai mici să concureze și să performeze la cel mai înalt nivel.● Alexandru Mărgineanu