Creşterea consumului şi suprapopularea din ultimul secol au pus o mare presiune pe resursele naturale. Conform unei analize realizate de Global Footprint Network, peste 80% din populaţia lumii trăieşte în ţări cu deficit ecologic, consumând mai mult decât pot produce ecosistemele în decursul unui an. Dincolo de epuizarea resurselor însă, consumul accelerat mai are un efect: generarea unor cantităţi imense de deşeuri aruncate la întâmplare pe tot globul.
Din totalul deşeurilor municipale solide generate, componenta cu cea mai rapidă creştere o reprezintă deşeurile de echipamente electrice şi electronice. Soluţiile inovatoare propuse de dezvoltatorii tehnologiei menite să ne uşureze viaţa şi faptul că devenim tot mai dependenţi de aparatura electronică au determinat o proliferare fără precedent a deşeurilor electrice. Se estimează că numai în anul 2019 peste 50 milioane tone deşeuri electrice şi electronice au fost generate la nivel global, iar din acestea doar 20% au fost colectate şi reciclate.
„Tehnologia modernă îi datorează scuze ecologiei“, spunea Alan M. Eddison, iar afirmaţia este încă şi mai relevantă dacă luăm în considerare impactul negativ ireversibil pe care depozitarea la groapa de gunoi sau incinerarea deşeurilor electrice îl au asupra mediului înconjurător. Indiferent de dimensiune, cele mai multe aparate au în componenţă pe lângă plastic substanţe periculoase şi metale grele precum plumb sau mercur, pulberi, freon, hidrocarburi etc. cu efecte devastatoare atât asupra mediului, cât şi direct asupra sănătăţii umane. De pildă, tubul catodic al unui televizor sau monitor vechi poate polua până la 80.000 litri de apă din cauza conţinutului de fosfor şi cadmiu, iar condensatorii cu PCB afectează sistemul imunitar, provoacă dereglări ale glandei tiroide şi tulburări de comportament.
Potrivit legislaţiei naţionale şi europene, ţinta minimă anuală de colectare şi reciclare a deşeurilor electrice este de 45%, iar din 2021 va creşte la 65% din greutatea medie a aparatelor introduse pe piaţă în ultimii trei ani. Pentru România obiectivele sunt cu atât mai ambiţioase şi provocatoare cu cât ţara noastră nu este foarte performantă la capitolul managementul deşeurilor, având un nivel de colectare selectivă foarte scăzut şi puncte municipale de colectare insuficiente.
În acest context Asociaţia Environ – unul dintre principalii actori din piaţa deşeurilor electrice – derulează de peste 13 ani numeroase proiecte de conştientizare şi campanii de educaţie ecologică pentru a-i convinge pe români să recicleze. Rezultatele programului „România Reciclează“ organizat începând din 2018 în peste 150 localităţi confirmă că există speranţă ca numele campaniei să devină realitate dacă se întrunesc trei condiţii esenţiale: implicarea autorităţilor, comunicarea consecventă şi soluţii practice, adică puncte de colectare accesibile pentru toţi cetăţenii.
Dacă doriţi să predaţi aparate spre reciclare şi nu ştiţi unde, găsiţi răspunsul accesând undereciclam.ro sau descărcând aplicaţia mobilă cu acelaşi nume. Aplicaţia reprezintă un instrument util pentru încurajarea comportamentului responsabil faţă de mediu şi este de fapt o hartă interactivă care integrează peste 5.000 de puncte naţionale de colectare a deşeurilor electrice şi bateriilor uzate amplasate în magazine, lanţuri de retail, benzinării, farmacii, asociaţii de proprietari sau clădiri de birouri.
Pe măsură ce tendinţa de a trăi sănătos atrage din ce în ce mai mulţi adepţi sporeşte şi numărul celor care ştiu că grija faţă de propria persoană este strâns legată de grija pentru mediul înconjurător, acestea fiind cele două „case“ – corp şi planetă – în care trăim cu toţii. Aşadar, fie că suntem consumatori, retaileri, companii, fie organizaţii de mediu sau autorităţi, toţi ar trebui să facem din alegerile sustenabile un stil de viaţă şi un model de business. Mai multe detalii despre organizaţia Environ şi proiectele pe care le derulează găsiţi pe environ.ro şi reciclamimpreuna.ro.● ENVIRON
