Într-o țară în care criza climatică și problemele de mediu sunt dublate de o corupție endemică, dosarul fostului director general al Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM), Alecu Florin Răzvan, oferă o privire șocantă asupra modului în care banul public este deturnat prin mecanisme complexe de fals și spălare de bani. Recent, Tribunalul Ilfov a dispus trimiterea în judecată a unui dosar care vizează zeci de acte materiale de înșelăciune, fals și grupuri de interese care au parazitat ani la rând bugetul statului, dosar în care apare un fost director al AFM, Alecu Florin Răzvan, care valida raportările trimise chiar de firmele sale.
Pe 24 aprilie 2026, instanța a confirmat legalitatea sesizării cu rechizitoriul emis de Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov, deschizând calea procesului în care Alecu Florin Răzvan este figura centrală. Acuzațiile aduse de procurori descriu un mecanism infracțional de o amploare deosebită, construit pe spatele unor instituții care ar fi trebuit să protejeze viitorul verde al României.
Capetele de acuzare sunt de o gravitate extremă:
● Instigare la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave – peste 50 de acte materiale comise sub forma participației improprii, semnul unei manipulări de sistem pentru a drena fonduri publice;
● Fals în înscrisuri și uz de fals – utilizarea sistematică a zeci de documente falsificate sub semnătură privată pentru a justifica operațiuni financiare fictive;
● Spălarea banilor – acuzația de spălare a banilor în formă continuată indică eforturi deliberate de a „albi“ sumele de bani obținute prin fraudarea instituției.
Din Minister în AFM, un parcurs marcat de controverse
Alecu Florin Răzvan este un personaj care a beneficiat de sprijin la cel mai înalt nivel, pendulând între funcții de conducere în Ministerul Mediului și la conducerea Administrației Fondului pentru Mediu. A ocupat funcția de director general al AFM în două mandate distincte, ambele marcate de controverse. În perioada 2017–2018 şi în anul 2021, când a fost implicat în gestionarea problematică a programului „Casa Verde Fotovoltaice”, care a suferit blocaje majore.
Politic, Alecu a fost vicepreședinte al ALDE București. În perioadele dintre mandatele de la AFM (între 2014–2017 și ulterior după 2018), el a ocupat funcția de director al Direcției „Managementul Deșeurilor și Poluare“, apoi consilier superior în cadrul aceleiaşi direcţii, dar şi director de cabinet pentru secretari de stat sau miniștri în perioadele 2012–2014 și ulterior în 2019–2020. A fost director de cabinet la Ministerul Mediului în perioada 2019–2020, sub mandatul ministrului Costel Alexe. Între 2016 şi 2017, când Ministerul Mediului era condus de Cristiana Pașca Palmer, el a fost mai retras, ocupând funcții de execuție și coordonare tehnică. Influența sa a crescut însă exponențial după această perioadă, devenind un om de bază în cabinetele ministeriale care au urmat, culminând cu poziția de director de cabinet al ministrului Mediului în 2020.
Sub mandatul Grațielei Gavrilescu (2017–2019), Alecu a fost numit pentru prima dată director general al Administrației Fondului pentru Mediu (AFM). Această perioadă este considerată punctul de plecare al ascensiunii sale la vârful instituțiilor de mediu şi este intervalul în care s-au pus bazele multor proceduri de raportare a deșeurilor care fac acum obiectul dosarului penal.
Firme paravan și „famiglia“
Dosarul de acum nu îl vizează însă doar pe Alecu Florin Răzvan, ci o întreagă rețea de complici care include atât persoane fizice din cercul apropiat, cât și o listă lungă de societăți comerciale. Entități precum STICLOPEX SRL, WIMAXXED EXPERT SRL sau AGO VISION PRODUCTION SRL ar fi fost folosite ca vehicule financiare pentru a scoate banii din circuitul public sub aparența unor activități legitime. Această structură piramidală a permis ca sume importante, destinate inițial proiectelor ecologice, să fie redirecționate către interese private, în timp ce programele naționale de mediu sufereau din cauza lipsei de finanțare sau a blocajelor birocratice.
Deși era director la AFM, acuzațiile arată că acesta nu a acționat doar ca funcționar, ci ca un arhitect al fraudei. El ar fi determinat depunerea de documente false către AFM pentru a certifica faptul că mii de tone de deșeuri (în special sticlă de ambalaj) au fost colectate și reciclate, când în realitate acestea existau doar pe hârtie. Prin aceste falsuri, anumite companii, care ar fi trebuit să plătească taxe enorme la AFM pentru neîndeplinirea obiectivelor de reciclare, au fost „iertate“ de plată, banii fiind ulterior extrași prin firmele de familie (unde apar ca inculpați Alecu Ștefan și Alecu Lidia) prin mecanisme de spălare de bani.
Conform procurorilor, Alecu Florin Răzvan nu doar că supraveghea sistemul din poziția de director al AFM, ci era și proprietarul firmelor care furnizau datele false în sistem (Sticlopex și Wimaxxed). Practic, el semna şi valida la AFM raportările trimise chiar de firmele sale, închizând astfel cercul unei fraude de proporții împotriva mediului și a bugetului public.
Deși cifra exactă a prejudiciului nu este menționată explicit în dosar sub forma unei singure sume totale, dimensiunea financiară a fraudei depăşeşte 2.000.000 lei, ea fiind încadrată juridic ca o faptă cu „consecințe deosebit de grave“. Prejudiciul adus instituției prin aceste manevre este mult mai mare, este o trădare a misiunii publice, într-un moment în care România a fost şi a rămas sub lupa Uniunii Europene pentru incapacitatea de a gestiona deșeurile. Trimiterea în judecată a lui Alecu Florin Răzvan și a complicilor săi reprezintă acum un test major pentru justiția română. Într-o perioadă în care corupția la nivel înalt este văzută ca principala barieră în calea dezvoltării României, acest dosar ar putea deveni un simbol al luptei împotriva celor care s-au îmbogățit sub masca „ecologiei“.● Matei Dumitru
Notă: Până la o decizie definitivă a instanței, toate persoanele menționate beneficiază de prezumția de nevinovăție.

