CCAT Responsabilitate de Mediu SA este o organizație de implementare a responsabilității extinse a producătorilor (OIREP) din domeniul deșeurilor de ambalaje care a intrat relativ recent pe piață. Despre piața deșeurilor din România și despre perspectivele de dezvoltare ale companiei am vorbit cu Răzvan Stan, managing partner CCAT RM SA.• ecologic
ecologic: Cum ați intrat pe piața transferului de responsabilitate?
Răzvan Stan, managing partner CCAT Responsabilitate de Mediu SA: Bineînțeles că am intrat cu stângul: ne-am chinuit doi ani să obținem licența, în mare parte și din cauza noastră pentru că nu am fost organizați, dar într-un final am reușit să ne luăm licența și pe ambalaje. Inițial am obținut licența pentru DEEE (deșeuri de echipamente electrice și electronice) deoarece aici condițiile nu sunt atât de drastice ca la ambala-je. Acum încercăm să îmbinăm toate aceste activități.
ecologic: Ce experiențe ați avut în domeniul DEEE-urilor?

Răzvan Stan: Lumea este oarecum reticentă, iar marea problemă a mea – și cred că și a pieței – este faptul că în România nu sunt suficient de mulți reciclatori pe zona de DEEE. Am înțeles că în prezent se discută despre introducerea a două scheme de ajutor de stat care vor finanța printre altele și instalațiile de reciclare a DEEE-urilor care cred că vor fi de mare ajutor sistemului.
ecologic: Dar sunt foarte mulți reciclatori autorizați pe zona de tratare a DEEE-urilor…
Răzvan Stan: Nu vorbim despre investiția din județul Buzău, care din punctul meu de vedere este o firmă serioasă; vorbim de alții, care fac concurență neloială în piață. Și pe zona de consultanță, pentru că noi asta suntem la bază, există foarte multe firme de consultanță de mediu care au arhiva în portbagajul mașinii, în timp ce noi avem două depozite pline cu documente din anul 2005 și până în prezent.
Dacă ne uităm care este concurența celor de la Buzău, vedem că ea deși este necesară, în realitate e inexistentă. Într-adevăr, ei sunt o companie mare și se vor extinde, dar nu vor putea recicla tot ce este pe piață.
Cred că dacă se vor finanța instalații mici, pornind de la procesarea plasticului la cea a electronicelor și până la recuperarea materialelor rare, prețioase, businessul va fi destul de interesant pentru mulți.
Este adevărat că și noi ne uităm în această direcție și poate dacă vom îndeplini condițiile de eligibilitate vom elabora un proiect pentru o astfel de instalație. Nu ar fi nimic nou, pentru că printre altele noi întocmim și proiecte pentru accesarea fondurilor europene.
ecologic: În afară de unitățile de reciclare care sunt insuficiente, există destule deșeuri electrice și electronice?
Răzvan Stan: Normal că nu există, pentru că și activitatea de colectare este deficitară. Am văzut că s-a mai vorbit și de coagularea modului de colectare sub forma unei aplicații electronice, similară cu serviciul de apelare a unui taxi. De exemplu, dacă eu vreau să arunc un frigider, accesez aplicația respectivă, selectez tipul de deșeu și solicit să îmi fie ridicat de acasă sau de la birou.
ecologic: Asociația Viitor Plus a realizat de mult timp așa ceva.
Răzvan Stan: Da, am văzut că există într-adevăr o hartă a reciclării, dar nu cred că este tocmai o poziție de win-win atât pentru cel care aruncă frigiderul, cât și pentru cel care vine să îl colecteze.
Să nu uităm că acum cheltuielile cu transportul au crescut și nu ne referim doar la costul carburantului, ci şi la inflația existentă. Ca să nu mai spun că taxele fiscale vor crește și un colector care avea o cifră de afaceri sub un milion de euro și câțiva angajați plătea 1% pe venit va plăti acum 16% impozit pe profit dacă depășește 500.000 euro, ceea ce înseamnă că îi cresc taxele de câteva ori. Adică taxarea nu îi crește doar de la 1% la 2%, ci din păcate mult mai mult.
Noi am trăit această situație; consultanța a fost exceptată de la prevederile de a plăti 1% sau 3% pe venit până pe timpul Guvernului Ponta, după care a fost introdusă iar. Nu știu ce se va întâmpla de la anul, dar nu cred că ar fi o soluție preluarea responsabilității de mediu pentru DEEE cu prețurile cele mai mici. Este adevărat că și noi am încercat să ieșim pe piață cu prețurile cele mai mici. Am făcut însă niște calcule și începând cu 1 august a.c. am mărit tarifele și probabil că în accepțiunea pieței vom fi un OIREP scump. Dar noi vrem să ne facem treaba. Cei care au responsabilitatea de a atinge ținta de reciclare trebuie să înțeleagă că această țintă poate fi atinsă doar dacă există un tarif corect. Dar atâta timp cât nu sunt stabilite niște prețuri uniforme – așa cum pe anumite zone de construcții există niște standarde de cost – se va crea o atmosferă impredictibilă, iar faptul că o anumită societate preia responsabilitatea de mediu folosind prețuri mici va genera imposibilitatea de a atinge țintele de reciclare în mod legal. Revenind la organizația noastră, trebuie spus ca suntem interesați să avem o reputație bună și să ne facem treaba chiar dacă acest lucru ar putea însemna o cifră de afaceri mai mică.
ecologic: Cum ați intrat în zona de ambalaje?

Răzvan Stan: Aveam clienți pentru care făceam gestionarea deșeurilor, iar ideea cu ambalajele ne-a venit în prima perioadă de lockdown. Am început să ne organizăm, iar anul acesta în aprilie ne-am luat licența pe ambalaje. Este adevărat că nu am intrat într-un moment tocmai fericit pe această piață pentru că toată lumea contractează la final sau la început de an. În momentul de față încercăm să încheiem contracte și deja avem câțiva clienți, care sunt menționați pe site-ul nostru.
ecologic: CCAT oferă servicii complete?
Răzvan Stan: Da, grupul de firme CCAT are rol de integrator și oferă servicii complete. Astfel, chiar dacă în ceea ce privește zona OIREP-urilor trebuie să oferim doar servicii de preluare responsabilitate de mediu, avem în grup alte companii care prestează servicii de consultanță, management și asistență juridică specializată pe problematica de mediu. Avem o echipă de juriști care lucrează cu noi din 2007, care practic a crescut odată cu noi pentru că toată activitatea pe care o avem aici este una atipică, tehnică, nișată. Dar eu nu aș mai numi-o neapărat consultanță, ci mai degrabă o activitate de inginerie de mediu, care este cu totul și cu totul altceva. Deși am depășit de mult nivelul realizării documentației sau al obținerii avizelor, mai facem și aceste lucruri pentru proiectele majore din zonele de energie, infrastructură de apă și rutieră.
ecologic: Ideea de a prelua responsabilitatea atât din domeniul ambalajelor cât și din domeniul electronicelor au mai încercat-o și alte OIREP-uri, dar au renunțat. Cea mai mare parte din aparatura electronică este ambalată, ați luat în calcul acest aspect?

Răzvan Stan: Da, suntem în discuții cu o serie de potențiali clienți care sunt generatori atât de ambalaje, cât și de deșeuri electronice și pot să vă spun că mulți dintre ei au fost încântați să lucreze cu o singură entitate, cu un singur grup de firme, fiindcă o persoană poate deservi același client pe toate tipurile de activități pe care le prestează grupul nostru de firme.
ecologic: Sunteți interesați să porniți campanii de informare și educare?
Răzvan Stan: În zona de consultanță avem o experiență destul de vastă în ce privește infrastructura de apă uzată și deșeuri și am implementat proiecte de peste un miliard și jumătate de euro pe diferite poziții, am scris cereri de finanțare, am făcut management de contract, supervizarea lucrărilor și toate aceste proiecte majore au o componentă de comunicare, publicitate și campanii de conștientizare. De exemplu, la Compania de Apă de la Satu Mare facem managementul de contract, în care avem o componentă destul de mare pe zona de conștientizare și organizăm campanii de educare, evenimente. Printre obligațiile unui OIREP sunt și acelea de conștientizare, bineînțeles într-un parteneriat cu o asociație de dezvoltare intercomunitară (ADI) sau cu Ministerul Mediului.
ecologic: Care este relația pe care o aveți cu ADI-urile? Câte sisteme de management integrat al deșeurilor (SMID-uri) sunt funcționale?
Răzvan Stan: Suntem într-o relație neutră, nu pot spune că este una privilegiată sau una proastă. În privința SMID-urilor, așa cum au fost gândite inițial, niciunul nu este întru totul funcțional. Nu știu exact să spun dacă multe au fost făcute greșit, construite prost, însă ce pot spune este că în momentul de față nu sunt complete, iar acest aspect nu le face neapărat nefuncționale, dar nu merg la capacitatea la care ar trebui. Dacă ne referim la SMID-uri, ar trebui să ne uităm la țările din vestul Europei, cum ar fi Italia unde sunt trei sau patru pubele în casă, iar dacă nu colectezi selectiv colectorul nu îți ridică deșeurile, indiferent dacă este menajer sau fracție uscată. Atâta timp cât nu aplicăm și în România o astfel de restricție nu putem vorbi despre colectare selectivă sau reciclare. Eu acasă am patru pubele: deșeu menajer, sticlă și metal, hârtie și plastic, iar afară am alte două pubele și colectorul vine și le ia. Din punctul meu de vedere, aceste deșeuri ar trebui duse la o stație de sortare unde să se mai facă o dată separarea lor.
ecologic: Cine credeți că ar trebui să rezolve această situație, în București să spunem?

Răzvan Stan: Am înțeles că la nivel de București a fost constituit un ADI cu toate sectoarele, cu Primăria Capitalei, cred că într-o formă de asociere și cu Consiliul Județean Ilfov.
În momentul în care au fost înființate SMID-urile au fost delegate și serviciile de colectare, a fost organizată o licitație, a câștigat o firmă, dar în contractul de delegare cu firma respectivă nu există o prevedere în care să se spună clar că nu se poate lua gunoiul neselectat. În final această condiție va fi implementată și în România, deși azi este una mai puțin populară și probabil evitată de aleșii locali întrucât le este dăunătoare din punct de vedere electoral.
ecologic: Ar fi suficiente două fracții, umedă și uscată?
Răzvan Stan: Da, ar fi suficiente, pentru că deșeurile vor ajunge la stații de sortare unde nu ai nevoie de foarte mult personal fiindcă aproape toată operațiunea se poate face automatizat și astfel poate fi atinsă ținta de reciclare. Nu vă gândiți că dacă Sistemul de Garanție-Returnare intră în funcțiune aceste ținte vor fi atinse. Personal îmi este greu să cred, dar nu pot decât să sper că el va funcționa.
Noi, CCAT, în afara faptului că prestăm o serie de activități economice, suntem interesați foarte mult ca munca noastră să genereze un plus pentru societate, fiindcă până la urmă dacă fiecare dintre noi se implică putem face ca societatea noastră să fie mai prietenoasă cu mediul. Nu putem să ieșim din țară și să spunem ce frumos este în Germania sau în alte țări unde există implicare civică și de aceea este frumos, dar să nu ne implicăm la noi în țară. Atâta timp cât continuăm să aruncăm guma de mestecat, mucurile de țigări și gunoiul pe jos nu ne putem aștepta la o schimbare în bine.

Staţia de Tratare Mecano-Biologică a deşeurilor Oradea, judeţul Bihor
Din grupul de firme CCAT fac parte:
• CCAT DEEE (www.ccat-deee.ro), organizație dedicată îndeplinirii obligațiilor producătorilor de echipamente electrice și electronice;
• CCAT Responsabilitate de Mediu (www.ccat-rm.ro), organizație dedicată îndeplinirii obligațiilor generatorilor de deșeuri de ambalaje;
• CCAT Solution Grup (www.ccat.ro), societate specializată în management de proiect, supervizarea lucrărilor de construcții, protecția mediului, achiziții publice, asistență juridică;
• ACORDO (www.acordo.ro), companie de consultanță în domeniul fondurilor nerambursabile;
• KVB Consulting & Engineering (www.kvb.ro), societate pionier de consultanță în domeniul protecției mediului.