Cezar Păun: „Poate trebuie gândit un sistem de transfer de responsabilitate și în domeniul bio-deșeurilor“

Kohshin Europe este o societate relativ nouă, înființată în 2019 și devenită operațională în 2020, cu capital mixt româno-japonez. Societatea reprezintă pe piața europeană Kohshin Engineering Co. din Japonia, o companie cu experiență de peste 50 de ani și lider în domeniul proiectării și execuției de mașini și echipamente pentru zootehnie. Despre produse, clienţi, şi economie circulară am vorbit cu Cezar Păun, CEO Kohshin Europe.• ecologic

ecologic: Care sunt beneficiile pe care le aduc tehnologiile de compostare propuse de compania Kohshin Europe?

Cezar Păun, CEO Kohshin Europe: Tehnologia de compostare Kohshin are la bază cele mai eficiente metode și proceduri de eliminare totală a bio-deșeurilor municipale, a gunoiului de grajd din exploatațiile zootehnice și a deșeurilor provenite din abatorizare sau din alte activități agricole și de transformare a acestora în îngrășăminte organice, granulate, igienice, stabile, omogene și de înaltă eficiență. Punctele forte ale tehnologiei constau în nivelul ridicat al controlului asupra proceselor biologice și mecanice la care sunt supuse bio-deșeurile și fluxul de transformare rapidă a acestora în produse finite (compost și/sau îngrășăminte organice). Tehnologia asigură o prelucrare corectă a gunoiului, cu trecerea prin toate etapele procesului de fermentare aerobă, igienizând masa prelucrată într-un ciclu de numai 30 de zile.

ecologic: Vă gândiţi să vă extindeţi activitatea şi în producerea de îngrăşăminte?

Cezar Păun: Kohshin Europe nu are momentan o activitate de producere a îngrășămintelor organice. Prima etapă din cadrul strategiei de dezvoltare a prezenței Kohshin pe piața europeană o reprezintă distribuția de echipamente de compostare pe teritoriul avut în competență, segmentul țintă fiind cel al fermelor cu creștere intensivă a animalelor, unde implicit ne confruntăm cu cantități mari de gunoi de grajd. Kohshin oferă acestor ferme un nou centru de profit prin dezvoltarea de activități de producție îngrășăminte organice, cu recuperarea investițiilor în perioade de la 2 la 5 ani funcție de capacitate.

Soluțiile Kohshin pot fi personalizate în funcție de tipul de fermă (păsări, vite, porci) și mărimea acestora, capacitatea liniilor de compostare și fermentare aerobă rapidă variind de la 4 tone/zi la 70 tone/zi de gunoi de grajd. Prin fermentarea dejecțiilor și deșeurilor din fermă, proces care se derulează la temperaturi de 60-70 grade Celsius, produsul finit este sterilizat. Astfel prin eliminarea germenilor și a paraziților se reduce la zero rata de germinare a semințelor din dejecțiile animaliere. În plus, mirosurile asociate cauzate de descompunerea microbiană a compușilor volatili sunt eliminate prin utilizarea de sisteme de odorizare eficiente.

Nu excludem însă ca pe termen mediu, respectiv în a doua etapă a consolidării prezenței Kohshin în Europa, să ne implicăm inclusiv în producția de îngrășăminte organice sau compost, prin înființarea de parteneriate cu entități publice sau private, generatoare de deșeuri compostabile. Sunt deja inițiate tratative cu diverse ferme și instituții de învățământ superior, care prevăd dezvoltarea unor unități de reciclare. Interesul nostru este atât realizarea de profituri suplimentare prin dezvoltarea și diversificarea activității, cât și dezvoltarea implicării Kohshin în implementarea modelelor de economie circulară cu efecte benefice în ceea ce privește protecția mediului.

ecologic: Cum se încadrează activitatea dumneavoastră în conceptul economiei circulare?

Cezar Păun: Liniile tehnologice Kohshin transformă deșeurile în produse finite, deci pe aceste considerente putem spune că suntem furnizorii unor echipamente care sunt destinate strict operatorilor economici care își transferă activitățile către un model economic circular. Tehnologiile noastre nu sunt orientate spre reducerea generării de deșeuri, noi ne adresăm în special acelor societăți care, prin natura activității prestate, produc în mod firesc bio-deșeuri și gunoi de grajd. Un exercițiu simplu pe care îl propun devoalează un rezultat optim de circularitate: Pentru o societate care generează anual 20.000 tone de gunoi compostabil și care are costuri cu managementul deșeurilor în jur de 80 euro/tonă, soluția optimă este de a-și asuma investiția pentru o instalație automatizată, plasată la locația unde se generează deșeurile. Cu un efort investițional echivalent cu cheltuiala anuală pentru managementul deșeurilor, societatea poate rezolva definitiv problema gunoiului, în condițiile în care veniturile din vânzarea produsului finit acoperă costurile de operare a stației și nu numai.

Ce oferim? În primul rând reducerea cheltuielilor, a resurselor cu managementul deșeurilor și mai mult generarea de noi profituri pentru beneficiarul instalațiilor.

În al doilea rând oferim eficiență maximă având în vedere că stațiile de compostare operează continuu, nemaifiind necesară construirea de capacități suplimentare de stocare a deșeurilor și prin urmare, reducerea unor eventuale eforturi investiționale viitoare pentru companiile în creștere.

Liniile automatizate de compostare reprezintă un up-grade pentru facilitățile actuale de compostare, care de cele mai multe ori constau în simple platforme de depozitare a gunoiului unde, cu intervenții minore asupra masei de compost, se „așteaptă“ maturarea și descompunerea deșeului. În al treilea rând, oferim timp. Procesele derulate cu tehnologia Kohshin sunt unele accelerate, fermentarea completă derulându-se în numai 30 zile.

ecologic: Există un interes, o cerere, în România pentru produsele dumneavoastră? Dar în alte ţări din Europa?

Cezar Păun: În România avem deja livrate instalații de compostare cu o capacitate anuală de circa 100.000 tone, iar diverse alte proiecte cu o capacitate totală de circa 400.000 tone se află în diferite stadii de proiectare și implementare. Stații de compostare cu o capacitate totală de peste 50.000 tone anual au fost implementate până în prezent și în Croația, Ungaria și Bulgaria.

În țara noastră, cum era de așteptat, primele entități care și-au manifestat interesul și au făcut pasul spre compostarea automatizată sunt fermierii din zootehnie. Interesul în rândul acestora este foarte mare, însă în aceeași măsură sunt și așteptările acestora pentru finanțări din fonduri guvernamentale și/sau europene, dedicate acțiunilor de tranziție către modelul economic circular, de dezvoltare a capacităților zootehnice sau dedicate acțiunilor de sprijin financiar pentru managementului deșeurilor. România este un producător agricol principal la nivel european, segmentul zootehnic autohton generând anual circa 35 milioane tone de gunoi de grajd și dejecții de la fermele de animale. Pe aceste considerente, putem spune că în scurt timp România poate deveni principalul producător european de îngrășăminte organice obținute prin fermentarea aerobă a gunoiului de grajd. Și acest aspect reprezintă șansa noastră de a ne conserva calitățile solului și de a nu repeta greșelile făcute de-a lungul timpului de marii producători agricoli vest-europeni. Mai mult că oricând, la nivel european și național se impune utilizarea corectă a îngrășămintelor provenite din zootehnie, în speță după o maturare corespunzătoare, care să asigure întoarcerea nutrienților în sol într-o manieră echilibrată sub aspectul raportului C/N, al PH-ului, a materiei organice, a umidității și fără Salmonella și E-Coli.

Îngrășământul organic solid obținut în stațiile Kohshin se încadrează în normele stabilite prin Regulamentul (UE) 2019/1009 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iunie 2019.

În zona de municipalități sau a operatorilor privați din domeniul tratării și eliminării deșeurilor încă nu suntem prezenți, poate datorită perpetuării unor soluții învechite în ceea ce privește managementul unor fracţii de deşeuri, fracția umedă sau masa verde. Preocupările actuale pe linia protejării mediului și biodiversității au generat inițiative europene și canale de finanțare dedicate. De exemplu, aproape 40% din fondurile ce pot fi accesate de România prin PNRR sunt destinate dezvoltării sectoarelor economice „verzi“. În acest sens, consider că o capacitate de reciclare eficientă de tip Kohshin, complet automatizată, care are ca rezultat un produs finit îngrășământ sau compost (funcție de materialul de la input) și nu semi-finit nu are cum să lipsească dintr-o facilitate regională integrată de tratare și eliminare a bio-deșeurilor.

ecologic: Vă ajută legislația actuală în activitatea pe care o desfăşuraţi?

Cezar Păun: Legislația actuală ajută. Și dacă anumite aspecte încă nu sunt transpuse din plan european în plan național, sunt sigur că într-un târziu acest lucru se va întâmpla. Problema apare la normele de aplicare ale diferitelor instrumente legislative care reglementează reciclarea bio-deșeurilor municipale sau agricole. Un exemplu elocvent este așa numita Lege a Compostului nr. 181 din august 2020, la care încă nu au fost elaborate normele tehnice, fapt ce ar fi impulsionat inclusiv operatorii privați să-și dezvolte instalații de reciclare. Gestionarea deșeurilor biologice este încă una inadecvată la nivel național și dincolo de completarea pașilor de implementare a unor norme clare, cred că este nevoie de o repoziționare a legislativului în privința colectării, reciclării și valorificării în domeniul respectiv. Mai exact, este posibil ca întârzierile pe care le înregistrăm în acest moment în implementarea circularității în privința bio-deșeurilor să ne fi poziționat deja într-un punct în care degeaba mai depunem eforturi să ne conformăm la niște standarde europene, care ele însele sunt în continuă transformare. Ne trebuie un short-cut, să nu ajungem în situația sectorului agricol al Olandei de exemplu, care are dificultăți mari privind atingerea țintelor din Green Deal și care ia în considerare închiderea a 30% din fermele zootehnice. Ar trebuie poate mai multă cooperare între structurile Executivului care sunt implicate în implementarea acestor politici și totodată mai mult curaj în inițierea de pachete legislative inedite. Poate trebuie gândit un sistem de transfer de responsabilitate și în domeniul bio-deșeurilor, chiar dacă acest subiect nu există încă în plan european. Poate trebuie implementat un sistem de facilități speciale pentru refacerea solurilor agricole unde ne confruntăm cu deșertificarea.

ecologic: Credeți că există un interes real din partea autorităților în ceea ce privește tranziția către o economie circulară?

Cezar Păun: Cred că intenția există, însă complexitatea modelului economiei circulare descurajează autoritățile să adopte pași decisivi. Măsuri hotărâte pot fi luate, însă rezultatele apar după timp îndelungat și după finalizarea mandatelor actorilor politici. Economia circulară este pentru eșaloanele politizate din administrație doar un subiect de actualitate. Lipsește convingerea că putem excela în aceste demersuri și nu în ultimul rând lipsesc specialiștii din administrație.

ecologic: Care sunt principalele probleme cu care vă confruntați?

Cezar Păun: Incertitudinea existentă în piață și birocrația. Implementarea unui model economic circular necesită investiții majore în faza de început pentru orice operator privat, ori absorbția fondurilor europene este vitală în perioada imediat următoare. În Romania sunt mii de proiecte mature, foarte elaborate în așteptare, care pot contribui semnificativ la implementarea economiei circulare. Întârzierile mari în lansarea programelor de finanțare blochează actul decizional al companiilor care s-au înscris pe linia implementării circularității. Este firesc pentru un operator privat să se situeze în așteptare, dacă sistematic este informat că poate beneficia de granturi pentru un proiect de dezvoltare. Se scurg ani de la momentul lansării intenției de finanțare și până în momentul lansării apelurilor de proiecte.

ecologic: Ce preocupări aveți în privința reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și a deșeurilor?

Cezar Păun: Prin natura activității desfășurate și a tehnologiei propuse, oferim o opțiune consistentă pentru partenerii noștri în ceea ce privește reducerea amprentei de carbon a facilitaților pe care le operează. Dincolo de faptul că liniile tehnologice Kohshin au fost proiectate și dezvoltate din considerente de protecție a mediului, echipamentele funcționează pe platforme sau în hale acoperite, iar procesul biologic întreținut împiedică emisiile de metan și CO₂ în atmosferă. Tehnologia de compostare Kohshin este prevăzută cu sisteme de filtrare și spălare a emisiilor de vapori de apă cu amoniac rezultate în urma procesului exoterm. Produsul finit, îngrășământ organic sau compost, este un produs stabil și sigur pentru utilizarea în ameliorarea semnificativă a solului.

ecologic: Sunteți membri ai Coaliției pentru Economia Circulară. Cum apreciați activitatea acestei organizații?

Cezar Păun: Coaliția pentru Economie Circulară (CERC) este platforma ideală prin care reprezentanții mediului de afaceri monitorizează legislația națională în scopul ajustării cadrului legislativ și accelerării tranziției spre economia circulară. Asociația are contribuții la rețele internaționale de profil și asigură transferul de bune practici pentru o creștere economică sustenabilă. CERC este o voce din ce în ce mai puternică pe linia implementării economiei circulare și o simpla trecere în revistă a membrilor asociației ne îndreptățește să credem că tranziția nu se poate realiza fără implicarea asociației sau fără a se ține cont de inițiativele acesteia. Instituțiile guvernamentale cu atribuții în domeniu au în CERC partenerul corespunzător atât pentru conturarea strategiilor sectoriale, cât și pentru elaborarea normativelor specifice.•