Coaliția pentru Economie Circulară – CERC, în parteneriat cu PORR, STRABAG și RAIFFEISEN BANK, au organizat Conferința Internațională „Clădirea Circularității în Construcții – Soluții Circulare în Construcții și Mediu Construit“. Evenimentul a avut loc în București la Hotel Marriott în data de 11 iunie a.c. și a reunit experți din întregul lanț valoric al construcțiilor din Europa Centrală și de Est, reprezentanţi ai Ministerului Mediului, ai Parlamentului, ai Ministerului Dezvoltării şi ai autorităţilor publice locale.
Dezbaterile au abordat problemele cu care se confruntă România în gestionarea eficientă a deşeurilor din construcţii şi demolări în scopul refolosirii acestora în procesele de producţie, profitabilitatea acestor activităţi, tendințele și inițiativele Uniunii Europene din acest sector de activitate, necesitatea unor clarificări legislative care să susţină circularitatea acestor materiale şi exemple de bună practică din ţări cu experienţă în acest domeniu care au depăşit provocările cu care se confruntă în prezent ţara noastră.
În deschiderea dezbaterilor, Mircea Fechet, ministrul Mediului, a declarat că în România circularitatea în sectorul construcțiilor este departe de ceea ce ar trebui să fie. „Nu sunt sigur că cea mai mare problemă este legislația, pentru că noi ne-am aliniat legislația la cea europeană, astfel încât fiecare ar trebui să știe ce are de făcut, fie că e vorba de primari, de firme de construcții sau de firme care se ocupă de gestionarea deșeurilor. În realitate, dacă un cetățean vrea să facă niște reparații la casă, el nu are unde să ducă aceste deşeuri. Găsește însă o mulțime de anunțuri de genul – car moloz. Deci cineva vine și încarcă deșeurile din construcții, îl taxează și nimeni nu îi întreabă pe cei care au luat aceste deşeuri ce fac cu ele. De aceea avem în România o mulțime de locuri unde deșeurile din construcţii sunt depozitate ilegal. Pentru a rezolva această problemă construim acum acele platforme de aport voluntar, astfel încât cetățenii să au unde să ducă deșeurile din construcții“, a spus Fechet.
Diana Buzoianu, președinta Comisiei de Mediu și Echilibru Ecologic din Camera Deputaților, a abordat și ea problema depozitelor ilegale de deșeuri, dintre care unul a spus că s-ar afla chiar în apropierea Parlamentului României. „Este evident că trebuie să modificăm legea pentru a pedepsi mai aspru depozitarea ilegală a deșeurilor din construcții. Avem implementate sisteme de responsabilitate extinsă a producătorilor în domeniul ambalajelor și a echipamentelor electrice și electronice, dar nu avem o schemă similară de responsabilitate pentru construcții. Studiind legislația din alte țări europene am putut observa că implementarea unui sistem EPR pentru materialele de construcții nu este însă atât de simplă. La ambalaje și la DEEE poți vorbi de o durată de viață a acestor produse, dar la construcții, la clădiri este mai dificil de stabilit durata de viață a acestora. De aceea eu cred că cel mai important lucru pentru descurajarea depozitărilor ilegale este crearea unei piețe pentru aceste deșeuri, pentru a le vedea ca pe o resursă. De aceea ne gândim ca în noua legislație pe care o promovăm să includem o prevedere conform căreia dacă în noua construcție este inclus un procent de 30% de material reciclat provenit din demolări atunci proprietarul să fie scutit de la plata impozitului pe proprietate timp de trei ani. Ne gândim însă și la alte beneficii pentru a încuraja acest tip de comportament“.
Constantin Damov, președintele CERC, a precizat că 95% din cei prezenți la conferință sunt din zona de afaceri. „De aceea aș vrea să stabilim ce ne dorim. Să vorbim despre afaceri sau să ne transformăm într-un mare ONG. Noi suntem aici pentru a face profit fără a dăuna mediului, firește. Întotdeauna spunem: hai să protejăm mediul, iar asta este un fel de aroganță, pentru că înainte de toate ne protejăm pe noi, construindu-ne case, drumuri, spitale şi alte construcţii.
Dar cum putem transforma aceasta în business? Un biolog din Scoția spunea: uitați-vă la o pasăre care își face un cuib în pădure și veți vedea câtă circularitate este în acea construcție. Și uitați-vă la un om care își face o casă în aceeași pădure și veți vedea câtă mizerie este în jurul lui. Eu cred că trebuie să pornim de la cifre și de la piață, pentru că economia circulară este pentru a crea piață şi valoare. 40% din deșeurile din România sunt din construcții și demolări. Iar ţinta de reciclare, (pe care nu o atingem) este de 70%. Legislația actuală este neclară și ea permite depozitarea acestor deșeuri în gropile de gunoi pentru a acoperi celelalte deșeuri, iar această operaţiune de depozitare este considerată a fi reciclare. Aceasta este doar una din confuziile create de actuala legislație. Ceea ce ar trebui spus foarte clar este că deșeurile din construcții și demolări nu sunt deșeuri municipale, ci sunt deșeuri ale industriei construcțiilor. Deci reciclarea ar trebui să aibă loc în interiorul acestei industrii și nu în interiorul municipalităților. Ori acum costul social al autorităţii locale este uriaș, ceea ce face ca o mare parte din bugetul primăriilor să se piardă în zona deșeurilor din construcții și demolări. Desigur că avem nevoie de transpunerea directivelor în legislația națională, dar mai avem nevoie şi de stabilirea unor standarde și de o legislație subsecventă.
De aceea noi, ca o coaliție, ne-am propus să spunem că ceva trebuie făcut pentru că în România sunt generate în fiecare an trei milioane tone de deșeuri din construcții și demolări conform datelor oficiale din EUROSTAT. Cred că primul pas care ar trebui făcut este interzicerea depozitării deșeurilor din construcții și demolări, indiferent dacă vorbim de depozitare ilegală sau de depozitare legală“, a declarat Constantin Damov.
Andreea Păduraru, manager de sustenabilitate la PORR România, a semnalat şi ea importanţa pe care o are legislaţia pentru ca astfel companiile să îşi poată pune în practică preocupările de creştere a circularităţii în domeniul construcţiilor. „Noi nu vedem o creştere a circularităţii în construcţiile din România decât dacă legislaţia va susţine această creştere. Avem exemplul Austriei unde legislaţia este robustă, iar progresele sunt evidente. Şi da, credem că legislaţia este motorul care poate transforma sectorul construcţiilor într-unul circular (…). Cred că în acelaşi timp ar trebui să existe nişte avantaje, eventual nişte bonusuri pentru cei care folosesc materialelor reciclate“, a declarat Andreea Păduraru.
Alan Perl, reprezentantul STRABAG Croația, consideră că schimbarea de mentalitate a tuturor celor implicaţi este esenţială pentru înregistrarea unor progrese în circularitatea sectorului construcţiilor.
„Ascultând antevorbitorii mei şi înţelegând care este situaţia acum, aici, în România, consider că există unele lucruri care ar trebui schimbate şi altele care ar trebui îmbunătăţite. Eu cred în politica de recompensare şi penalizare. Există o expresie cheie pe care ar trebui să ne concentrăm şi aceasta este schimbarea mentalităţii tuturor celor implicaţi în acest domeniu. În primul rând cred că ar trebui ca toţi responsabilii să se aşeze la aceeaşi masă şi să găsească soluţii şi ceea ce văd că se întâmplă acum la această conferinţă mă bucură, pentru că văd un început, văd la aceeaşi masă ministrul Mediului alături de primari şi oameni de afaceri. Cred că trebuie să clarificăm nişte lucruri care ar trebui schimbate urgent. Vă dau un exemplu, cel al asfaltului, care este un material 100% reciclabil dar care este considerat în continuare deşeu. Inovaţia este şi ea extrem de importantă, pentru că, aşa cum spunea dl Damov, circularitatea este un business. Iar pentru a vedea cât de mare este această afacere, vă amintesc că 40% din toate deşeurile lumii provin din construcţii şi dintre acestea ar trebui reciclate conform legislaţiei europene 70%. Dar pentru atingerea acestei ţinte este nevoie de implicarea tuturor, nu numai a constructorilor“, a spus Alan Perl.
Prezent la conferinţă, Nicu Ştefănuţă, vicepreşedintele Parlamentului European, a subliniat şi el importanţa circularităţii în afaceri. „Sunt unul dintre vicepreşedinţii Parlamentul European şi în acelaşi timp singurul reprezentant al Verzilor din România. Vreau să vă spun că noi, verzii, nu suntem împotriva afacerilor, dar preferăm business-uri sustenabile şi credem că este important ca oamenii să câştige bani şi să aibă locuri de muncă din, şi în economia circulară. Este important că Uniunea Europeană reglementează şi că impune nişte obiective de recilare. Este important, este necesar, dar nu este şi suficient. Ceea ce este extrem de important este crearea unei pieţe pentru materiale reciclate. Aş vrea să vă spun că Pactul Verde European nu va dispărea, el a rămas şi va rămâne, ceea ce este foarte bine pentru că el este un model de sustenabilitate pentru următoarele decenii. De aceea, fac apel la toate comunităţile de afaceri să nu respingă Green Deal-ul, pentru că el va fi din ce în ce mai bun şi mai apropiat de situaţia actuală“, a spus Nicu Ştefănuţă.
Primarul Buzăului, Constantin Toma, a mulţumit GreenGroup pentru numărul mare de locuri de muncă verzi create în municipiul Buzău, dar şi-a exprimat profunda dezamăgire faţă de actualele metode din România de gestionare a deşeurilor din construcţii. „Înainte de această conferinţă eram foarte mândru pentru că anul trecut am reuşit să recuperăm la Buzău 3.000 de tone de deşeuri din construcţii, deşeuri pe care le-am dus la depozitul de deşeuri. Văzând acum ce se face cu aceste materiale, pe care noi le numim încă «deşeuri», în Croaţia sau în Austria, îmi dau seama de cât de rău stă România în gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări“, a spus Toma.
Bogdan Constantinescu, directorul general la societăţii de salubrizare Brai Cata, a transmis celor prezenţi un mesaj pe care l-a considerat a fi foarte important. Chiar dacă în România reciclarea deşeurilor din construcţii nu este susţinută din punct de vedere legislativ, există societăţi care reciclează aceste deşeuri. „În ţara noastră există operatori economici, atât români, cât şi societăţi multinaţionale din domeniul materialelor de construcţii care reciclează aceste deşeuri şi le utilizează în procesul lor de producţie. Deşeurile de polistiren extrudat provenite de la anvelopările blocurilor, plasticul, deşeurile de lemn, tâmplăria de aluminiu, PVC-ul din conducte şi tâmplărie, sticla şi vata minerală sunt reciclate de diverşi operatorii economici. TeraPlast, Egger România, ALRO Slatina şi Saint Gobain România sunt doar câteva dintre acestea“, a spus Constantinescu.
Dezbaterile din cadrul conferinţei au abordat mai multe acţiuni ce ar trebui pornite pentru atingerea obiectivelor de circularitate în domeniul construcţiilor, conform reglementărilor și practicilor UE, confirmând interesul deosebit al invitaţilor faţă de acest subiect extrem de actual.● ecologic
