Comisia Europeană propune un „Pact pentru pescuit și oceane“

În fiecare an, Comisia Europeană publică o comunicare care oferă date actualizate cu privire la situația pescuitului în Uniunea Europeană și inițiază o consultare publică privind direcțiile viitoare ale posibilităților de pescuit pentru anul următor. În data de 14 iunie anul acesta Comisia Europeană a publicat comunicarea pentru anul 2024 intitulată „Pescuitul durabil în UE: situația actuală și orientări pentru 2024“ în care apar propuneri pentru cotele de pescuit pe care le va susţine pentru anul următor. Aceste propuneri vor fi urmate de un proces de consultare publică cu toţi actorii implicaţi în domeniul pescuitului.● ecologic

Comisia Europeană a concluzionat că durabilitatea generală a pescuitului din Uniunea Euuropeană s-a îmbunătățit. Mai puţine stocuri de peşte sunt supraexploatate, dar sunt necesare mai multe eforturi pentru a asigura rezilienţa activităților de pescuit și îmbunătățirea continuă a stării stocurilor de peşte.

Îmbunătățiri în Atlanticul de Nord-Est, Marea Mediterană și Marea Neagră

Comunicarea „Pescuitul durabil în UE: situația actuală și orientări pentru 2024“ arată că stocurile de pește din Atlanticul de Nord-Est sunt în general în limite sănătoase, cea mai recentă evaluare indicând cele mai bune rezultate de durabilitate de până acum. Un exemplu deosebit de pozitiv este Golful Biscaya, care, în cea mai recentă evaluare din 2021, a devenit prima zonă maritimă a UE fără stocuri supraexploatate, ceea ce demonstrează că deciziile UE privind gestionarea durabilă a pescuitului au dat roade.

În Marea Mediterană și în Marea Neagră, stocurile încep să devină mai sănătoase, dar mortalitatea prin pescuit este totuşi cu 71% peste rata de durabilitate recomandată.

În plus, în aceste zone comunitățile de pescuit sunt afectate de schimbările climatice, ceea ce duce la incertitudini din cauza disponibilității în scădere a stocurilor de pește de care depind pentru existența lor. Pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN) are de asemenea un impact asupra accesului pescarilor la resurse suficiente și de aceea Comisia consideră că sunt necesare eforturi suplimentare pentru combaterea acestui fenomen.

Situația din Marea Baltică rămâne o provocare, deoarece alte presiuni decât pescuitul afectează populațiile de pești. Comisia va continua să ia măsuri pentru a aborda toate presiunile asupra stocurilor de pește și pentru a contribui la îmbunătățirea stării ecosistemelor din Marea Baltică. Cu toate acestea, statele membre ar trebui să își continue eforturile pentru a inversa această situație prin punerea în aplicare pe deplin a legislației Uniunii Europene.

Progresul realizat pentru a atinge sustenabilitatea pescuitului în UE, 2003-2022

Comisia a propus în februarie anul trecut un pachet de măsuri pentru a îmbunătăți durabilitatea și reziliența sectorului pescuitului și acvaculturii din UE și pentru a aborda multe dintre aceste provocări, inclusiv economice și de mediu. În cele din urmă, agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei a avut un impact asupra pescuitului UE în mai multe moduri, în special în Marea Neagră. A dus la perturbări continue ale activităților de pescuit și ale fluxurilor comerciale, a avut un impact asupra avizelor științifice și asupra anumitor negocieri la nivel internațional.

Propuneri

Statele membre, consiliile consultative, industria pescuitului, organizațiile neguvernamentale și cetățenii interesați sunt încurajaţi să-și împărtășească propunerile cu privire la situația actuală și direcțiile viitoare ale oportunităților de pescuit pentru anul 2024 şi sunt invitați să-și exprime opiniile până la data de 9 august, ca parte a consultării publice online.

După consultarea publică, Comisia va depune cele trei propuneri de Regulamente privind oportunitățile de pescuit pentru 2024: în Atlantic și Marea Nordului, Marea Baltică, precum și în Marea Mediterană și Marea Neagră. Propunerile vor ține cont de planuri multianuale și se vor baza pe avizul științific oferit de Consiliul Internațional pentru Explorarea Mării (ICES), precum și pe analiza economică furnizată de Comitetul Științific, Tehnic și Economic pentru Pescuit (STECF).

În cele din urmă, Consiliul European va discuta propunerile Comisiei și va decide cu privire la cotele de pescuit pentru 2024 în cadrul reuniunilor sale din octombrie și decembrie anul acesta.

Principalele obiective ale măsurilor sunt promovarea utilizării surselor de energie mai curate și reducerea dependenței de combustibilii fosili, precum și reducerea impactului sectorului asupra ecosistemelor marine. Acțiunile propuse vor fi realizate treptat pentru a ajuta sectorul să se adapteze. Un „Pact pentru pescuit și oceane“ va sprijini punerea în aplicare deplină a politicii comune în domeniul pescuitului (PCP), în coordonare cu statele membre și părțile interesate din domeniul pescuitului, inclusiv pescarii, organizațiile de producători, consiliile consultative regionale, societatea civilă și oamenii de știință.

Pescuit și acvacultură cu emisii nete zero până în 2050

Dependența actuală a sectorului piscicol de combustibilii fosili nu este doar nesustenabilă din punct de vedere ecologic, dar îl face și vulnerabil la creșterea prețului energiei. Când prețurile carburanților au crescut în anii 2021 și 2022, multe nave au rămas în port, iar sectorul a avut nevoie de sprijin financiar, deoarece o mare parte a flotei de pescuit a UE nu a putut acoperi costurile operaționale. Şi acvacultura a fost expusă în mod similar la prețuri mai mari atât la combustibil, cât și la furaje, dar şi acest domeniu a beneficiat de sprijin financiar din partea UE.

Comisia propune să reducă dependența de combustibilii fosili și să transforme sectorul pescuitului și acvaculturii în domenii de activitate neutre din punct de vedere climatic, în conformitate cu una dintre ambițiile Pactului verde european de a atinge neutralitatea climatică în UE până în 2050. În acest sens instituţia europeană propune măsuri de sprijinire a sectorului în accelerarea tranziției sale energetice, prin îmbunătățirea eficienței combustibilului și trecerea la surse de energie regenerabile, cu emisii scăzute de carbon.

Una dintre acțiunile cheie este încheierea unui parteneriat privind tranziția energetică pentru pescuit și acvacultură din UE. Acesta va reuni toate părțile interesate, inclusiv cele din pescuit, acvacultură, construcții navale, porturi, energie, ONG-uri, autorități naționale și regionale, pentru a aborda în mod colectiv provocările tranziției energetice a sectorului.

De asemenea, Comisia Europeană se angajează să depună eforturi pentru a elimina lacunele în transferul de tehnologie de la cercetare și inovare la aplicare, să promoveze dezvoltarea competențelor în rândul forței de muncă și să îmbunătățească mediul de afaceri, inclusiv în ceea ce privește oportunitățile de finanțare și conștientizare.

Protejarea ecosistemelor marine

Schimbările climatice, pierderea biodiversității și poluarea oceanelor amenință durabilitatea resurselor de pescuit și de acvacultură. Comisia prezintă un plan de acțiune marină pentru a consolida contribuția pescuitului la îndeplinirea obiectivelor de mediu ale UE și pentru a reduce impactul negativ al activităților de pescuit asupra ecosistemelor marine, cum sunt: perturbarea fundului mării, capturile accidentale de specii sensibile și efectele asupra rețelelor trofice marine. Un mediu marin sănătos, cu stocuri de peşte sănătoase și o biodiversitate bogată, este singura modalitate de a asigura un viitor prosper pentru comunitățile de pescuit din UE pe termen mediu și lung.

Planul de acțiune contribuie la realizarea Strategiei UE privind biodiversitatea pentru 2030 și a angajamentului său de a proteja legal și eficient 30% din mările noastre. Pentru a îndeplini acest obiectiv, Comisia solicită statelor membre să ia măsuri de conservare a pescuitului pentru a proteja și gestiona zonele marine protejate (AMP) în mod eficient, cu un calendar clar. Aceste eforturi ar trebui să includă protecția zonelor de reproducere a peștilor și a zonelor de pepiniere, reducerea ratelor de mortalitate a peștilor și refacerea zonelor de bază pentru speciile și habitatele sensibile.

Planul urmărește și reducerea impactului pescuitului asupra fundului mării. Protecția și restabilirea urgentă a habitatelor de pe fundul mării în AMP-urile sunt esențiale, având în vedere importanța lor ca puncte fierbinți ale biodiversității marine ale UE. Prin urmare, Comisia invită statele membre să propună recomandări comune și să ia măsuri naționale pentru a elimina treptat pescuitul mobil de fund în toate AMP-urile cel târziu până în 2030 și să nu permită acest lucru în nicio zonă marina protejată nou înființată. Primele măsuri ar trebui luate deja până în martie 2024 pentru siturile Natura 2000 în temeiul Directivei Habitate care protejează fundul mării și speciile marine.

Planul de acțiune propune, de asemenea, acțiuni pentru creșterea selectivității uneltelor și a practicilor de pescuit și pentru reducerea capturilor accidentale de specii amenințate şi stabileşte un calendar care vine în sprijinul  statelor membre care trebuie să acorde prioritate acelor specii care necesită cea mai mare protecție. Întrucât oceanele și mările acoperă 71% din suprafața Pământului și mai mult de 65% din teritoriul UE, acest planul de acțiune va face parte din contribuția UE la punerea în aplicare a cadrului Kunming-Montréal, recent convenit privind biodiversitatea.

Cadrul global de biodiversitate Kunming-Montreal (GBF) a fost adoptat în timpul celei de-a cincisprezecea reuniuni a Conferinței părților (COP 15) în urma unui proces de consultare și negociere de patru ani. Acest cadru istoric, care sprijină atingerea Obiectivelor de dezvoltare durabilă se bazează pe planurile strategice anterioare ale Convenției şi stabilește o cale ambițioasă pentru atingerea viziunii globale a unei lumi care trăiește în armonie cu natura până în 2050.

„Pact pentru pescuit și oceane“

Politica comună în domeniul pescuitului (PCP) continuă să fie cadrul juridic adecvat pentru a aborda provocările cu care se confruntă pescuitul UE, oferind stabilitatea necesară sectorului pescuitului și permițând UE să conducă prin exemplul său promovarea pescuitului durabil la nivel mondial. Cele trei principii principale pe care se bazează politica sunt: durabilitatea de mediu, socială și economică; cooperare regională eficientă; și luarea deciziilor bazate pe știință. Cu toate acestea, rămân mai multe provocări pentru ca PCP să fie pe deplin implementată și este necesară o transformare mai rapidă și mai structurală pentru a reduce impactul pescuitului și acvaculturii asupra mediului și climei. Acest lucru este necesar pentru a restabili un mediu marin sănătos și pentru a asigura securitatea alimentară, precum și pentru a ajuta sectorul să devină mai rezistent, să crească eficiența energetică și să contribuie rapid la neutralitatea climatică. Acest efort comun va ajuta la economisirea costurilor cu combustibilul și la creșterea utilizării unor surse de energie ecologice.

Pentru a stabili o viziune unitară privind viitorul sectorului pescuitului și acvaculturii, pentru a reconfirma angajamentul comun de a pune în aplicare pe deplin PCP de a lansa discuții între managerii din domeniul pescuitului și părțile interesate cu privire la asigurarea viitorului politicii în ceea ce privește atât reziliența socială, cât și cea de mediu, Comisia propune un „Pact pentru pescuit și oceane“, care să reunească toate părțile interesate. „Pactul pentru pescuit și oceane“ deschide o nouă fază de dialog și cooperare între Comisie și toate părțile interesate din domeniul pescuitului. Acesta va construi o înțelegere comună a obiectivelor care trebuie atinse și va ajuta la adaptarea politicii acolo unde este necesar.

În 2020, erau 124.630 de persoane angajate în pescuitul comercial al Uniunea Europeană și 57.000 în acvacultură. Politica comună în domeniul pescuitului urmărește să asigure durabilitatea ecologică, economică și socială pe termen lung pentru pescuit și acvacultură; disponibilitatea proviziilor alimentare; și un standard de trai echitabil pentru comunitățile de pescuit și acvacultură.•