După taxa pe plastic, Comisia Europeană vrea o resursă nouă la bugetul UE –  taxa pe deşeurile electronice necolectate

Comisia Europeană a prezentat în data de 16 iulie 2025 la Bruxelles propunerea sa de buget al EU (Cadru Financiar Multianual – CFM), de 1,816 trilioane de euro pentru perioada de șapte ani între 2028 și 2034, dar a susținut că bugetul total se va ridica de fapt la 2 trilioane de euro, luând în considerare o creștere a inflației. Cinci noi surse de venit au fost adăugate în actualul proiect, cea mai importantă dintre ele fiind taxarea deşeurilor electronice necolectate.

Președinta von der Leyen a declarat: „Noul nostru buget pe termen lung va contribui la protejarea cetățenilor europeni, la consolidarea modelului social al Europei și la prosperitatea industriei noastre europene. Într-o perioadă de instabilitate geopolitică, bugetul va permite Europei să își modeleze propriul destin, în conformitate cu viziunea și idealurile sale. Un buget care susține pacea și prosperitatea și promovează valorile noastre este cel mai bun instrument pe care îl putem avea în aceste vremuri incerte“.

Deși marea majoritate a bugetului va proveni din contribuțiile proprii ale țărilor UE, la el sunt adăugate trei noi taxe care vizează deșeurile electrice, marile companii și produsele din tutun. Aceste bunuri sunt impozitate în prezent individual de către fiecare țară în parte, fără însă ca o parte din venituri să ajungă la Bruxelles, ceea ce nu este normal din punctul de vedere al Executivului european.

Noi resurse

Comisia Europeană consideră că pentru a-și oferi mijloacele de acțiune, Europa trebuie să se doteze și cu un flux de venituri modern și diversificat. La rândul său, acest lucru va crea mijloace pentru a își finanța prioritățile, rambursând în același timp împrumuturile din cadrul NextGenerationEU și limitând contribuțiile naționale la bugetul UE. În acest scop, Comisia a prezentat 5 noi resurse proprii:

1. Resursă proprie bazată pe Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS):
 – 30% din veniturile generate din ETS 1 existent vor fi direcționate către bugetul UE. Se preconizează că va genera aproximativ 9,6 miliarde euro anual, în medie.

2. Resursă proprie bazată pe Mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon (CBAM):
 – 75% din veniturile generate vor fi introduse în bugetul UE. Se preconizează că va genera în medie aproximativ 1,4 miliarde euro anual.

3. Resursă proprie bazată pe Deșeuri electronice necolectate:
 – contribuție rezultată din aplicarea unei rate de apel de 2 euro/kg, ajustată anual în funcție de inflație, la greutatea deșeurilor electronice necolectate. Se preconizează că va genera în medie aproximativ 15 miliarde euro anual, cea mai importantă ca valoare din cele cinci .

4. Resursă proprie pe Accizele din tutun (TEDOR): 15% din venituri bazate pe rata minimă specifică statului membru pentru tutunul fabricat și produsele conexe. Se preconizează că va genera în medie aproximativ 11,2 miliarde euro anual. Prețul țigărilor va creşte oricum în întreaga UE în urma unei actualizări a mult așteptate Directivei privind taxa pe tutun, iar estimările aproximative indică faptul că prețul unui pachet va crește cu 1-2 euro. Pentru prima dată, produsele alternative, cum ar fi țigările electronice și tutunul încălzit, vor fi şi ele supuse unei cote minime, deși mai mici decât în cazul țigărilor tradiționale.

5. Resurse corporative pentru Europa (CORE): plata unei contribuții anuale forfetară de către toate  companiile din domeniul de aplicare care operează și vând în UE cu o cifră de afaceri anuală peste 100 milioane euro. Acestă contribuţie se preconizează că va genera anual în medie aproximativ 6,8 miliarde euro.

În mod cu totul neaşteptat în coșul propus de noile surse de venit nu au fost incluse veniturile provenite din extinderea deja planificată a schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii la clădiri și la transportul rutier.

În ceea ce priveşte resursa proprie privind deșeurile de ambalaje din plastic nereciclate, Comisia Europeană a anunţat că ea va fi suplimentată cu valoarea inflaţiei.

Dacă primele patru propuneri de resurse vor fi acceptate în ritm accelerat de Statele Membre, cel de-al cincilea punct, propunerea de impozitare a veniturilor corporative, pare puțin probabil să primească sprijinul de care are nevoie. Taxa propusă s-ar aplica companiilor cu venituri de peste 100 milioane de euro și ar fi plătită indiferent dacă firma înregistrează sau nu profit, pentru că este propusă ca o cotă fixă şi nu ca un procent din câștiguri. Firmele cu o cifră de afaceri netă între 100 și 250 milioane de euro vor plăti o cotă fixă de 100.000 de euro, care poate crește până la un maxim de 750.000 de euro pentru companiile cu venituri de peste 750 milioane de euro, conform textului legislativ publicat de Comisie.

Asta înseamnă că o întreprindere cu venituri de 750 milioane de euro pe an ar plăti aceeaşi taxă ca una cu venituri de 75 miliarde de euro. Se preconizează că taxa va genera 6,8 miliarde de euro pe an, ceea ce aduce o contribuție importantă la cele aproape 60 miliarde de euro din venituri fiscale directe anuale pe care UE speră să le primească începând cu 2028.

Câştigători şi perdanţi

Bugetul propus de Comisia Europeană are ca de fiecare dată câştigători şi perdanţi.

Perdant – Natura

Cel mai mare perdant este Natura deoarece biodiversitatea urmează să piardă partea sa dedicată din bugetul UE, fiind absorbită într-un obiectiv mai larg numit „climă și mediu“, care ar avea alocaţi 35% din buget, aproximativ 700 miliarde de euro. În bugetul anterior pe lângă obiectivul de 30% de cheltuieli pentru climă, 7,5% din cheltuielile anuale urmau să fie alocate obiectivelor de biodiversitate în 2024, procentul fiind de 10% în 2026 și 2027. Programul LIFE, finanțare dedicată mediului și acțiunilor climatice, a fost absorbit în „Planurile naționale și regionale“, precum și în „Fondul pentru competitivitate“ în valoare de 410 miliarde de euro, care reunește mai multe programe de finanțare existente.

Câștigător – Apărarea

Propunerea Comisiei este de a aloca cel puțin 131 miliarde de euro pentru apărare și spațiu, ceea ce înseamnă „de cinci ori mai mult decât avem astăzi“, a declarat von der Leyen. Comisia dorește ca blocul comunitar să aloce 17,7 miliarde de euro pentru mobilitatea militară, potrivit comisarului pentru transporturi, Apostolos Tzitzikostas, care la un moment dat vorbea chiar de 75 miliarde euro sau chiar 100 miliarde pentru mobilitatea militară, ceea ce este o sumă uriaşă dacă luăm în considerare suma alocată în bugetul actual – 1,7 miliarde euro.

Câștigător: Țările estice și Ucraina

Țările estice au obținut o victorie majoră în data de 16 iulie a.c., când Comisia a anunțat că regiunile estice, și în special cele de la granița cu Ucraina, Rusia și Belarus vor primi mai multe fonduri decât celelalte pentru a-și satisface atât nevoile de securitate, cât și cele economice.

Pierzători : Fermierii

În ultimul buget pe termen lung al UE, Politica Agricolă Comună (PAC) avea 386,6 miliarde de euro. De data aceasta pentru agricultură au fost alocate doar 300 miliarde euro şi este foarte posibil ca fermieri să reia protestele din anii trecuţi.

Pașii următori 

Decizia privind viitorul sistem bugetar și de venituri pe termen lung al UE va fi discutată de statele membre în cadrul Consiliului. Adoptarea Regulamentului privind CFM necesită unanimitate, după aprobarea Parlamentului European. Unele elemente ale părții de venituri (în special noile resurse proprii) necesită unanimitate în Consiliu și aprobarea de către statele membre în conformitate cu normele lor constituționale. Comisia va face tot ce îi stă în putință pentru a sprijini un acord rapid.● ecologic