Fundația Conservation Carpathia este cea mai importantă și mai activă organizație neguvernamentală de mediu din România. Organizația ges-tionează 78.000 hectare și 5 fonduri cinegetice în sud-estul Munților Făgăraș, unde exploatarea lemnului și vânătoarea sunt interzise, iar membrii fundației fac eforturi deosebite pentru a pune bazele unui model de conviețuire a oamenilor cu animalele sălbatice, un model bazat pe prevenție, intervenție și compensare.• ecologic
Scade numărul animalelor sălbatice din România
Activitățile umane pun o presiune tot mai mare asupra mediului înconjurător, ceea ce a dus în ultimii 40 de ani la un declin de 60% al populațiilor mai multor specii de animale sălbatice.
Lupul (Canis lupus) este printre cele mai afectate specii, iar deoarece joacă un rol important în lanțul trofic din pădure, scăderea efectivelor sale are consecințe importante. Acolo unde lupii au dispărut ecosistemele s-au schimbat radical: cervidele s-au înmulțit și s-a creat un dezechilibru prin suprapășunatul vegetației forestiere. Chiar și unele cursuri de râuri au fost deviate ca urmare a dispariției speciei și multe regiuni încearcă acum să readucă lupii în ecosistem: Parcul Național Yellowstone din SUA este cel mai cunoscut exemplu.
Principalele cauze ale dispariției lupilor sunt fragmentarea și pierderea habitatelor, schimbările în modul de utilizare a terenurilor și expansiunea activităților omului în natură. Cunoașterea în detaliu a populațiilor este deosebit de importantă pentru toți cei care se ocupă de conserva-re, fiindcă îi ajută să își adapteze deciziile de management pentru a asigura coexistența omului cu aceste animale și în viitor. Fundația Conservation Carpathia se implică de mulți ani în studierea și evaluarea pe baze științifice a populațiilor de animale sălbatice din România.
Un studiu non-invaziv
Biologul Barbara Promberger, directorul executiv al Fundației Conservation Carpathia, consideră că monitorizarea non-invazivă este esențială atât pentru obținerea unor date corecte, cât și pentru protejarea animalelor.
„Un aspect important al activității noastre este cel legat de determinarea cât mai corectă a densității populațiilor de carnivore mari, precum și a celor mai importante specii care le sunt surse de hrană. Am dezvoltat un program de monitorizare bazat pe cercetare științifică la speciile râs, urs și lup, iar de curând am testat metoda și pentru cerb, pe un areal suficient de mare pentru ecologia acestor specii: 120.000 de hectare. În mare parte din acest areal luăm decizii de gestionare a faunei sălbatice pe baza datelor pe care le obținem. Cu finanțare din fonduri publice și private echipa noastră lucrează din 2017 în estul Munților Făgăraș la un program de monitorizare a speciei lup, cu scopul de a estima mărimea și densitatea populației, de a urmări dinamica în timp a haitelor și de a evalua tendințele populației în contextul schimbărilor care apar mai ales la habitatul speciei. Nu dorim să capturăm lu- pii pentru a-i studia prin intermediul zgărzilor, de exemplu. Lucrăm non-invaziv, prelevând probe ADN din excremente, urină de pe zăpadă și fire de păr pe care le analizăm în Slovenia la unul dintre cele mai bune laboratoare de profil din Europa“, a declarat Barbara Promberger.
Probe ADN și rezultate preliminare
Lipsa zăpezii din ultimii ani a constituit o adevărată provocare. Specialiștilor le-a fost greu să găsească urmele lupilor pentru a putea recolta probe de excremente, urină și păr.
Biologul Ruben Iosif, coordonatorul echipei de monitorizare a faunei din cadrul Fundației Conservation Carpathia a subliniat dificultățile legate de identificarea ADN-ului: „din numărul total de 505 probe analizate până în prezent, doar 53% au confirmat amprenta genetică a speciei lup, 34% nu au avut suficient ADN, iar restul au fost probe mixte cu alte specii. Acest lucru confirmă că lupul nu este o specie ușor de studiat, mai ales că în ultimii ani zăpada a lipsit și nu am putut găsi suficiente probe proaspete care să aibă ADN. În comparație, avem un succes mai mare la urs (65%) și la cerb (75%). Analizând relațiile parentale genetice dintre lupii din zona de proiect, i-am grupat în 6 haite cu 3 până la 7 exemplare, dar cu o dinamică destul de mare în interiorul familiilor de la o iarnă la alta. Densitatea estimată de noi este de 2,35 lupi la 10.000 de hectare, semnificativ mai mare decât în țările din nordul Europei, dar de două ori mai mică decât în Parcul Yellowstone din SUA“.
Studiul se află în plină desfășurare, iar Fundația Conservation Carpathia va publica rezultatele finale în primul trimestru al anului 2023.
