În locul unui plan concret impus de Acordul de la Paris, Consiliul de Mediu al UE a pregătit doar o declarație de intenție ce va fi comunicată în cadrul Convenției-cadru a ONU ce va începe în data de 24 septembrie 2025 la New York. După negocieri îndelungate, cei 27 de miniștri ai mediului din blocul comunitar au convenit asupra acestei declaraţii de două pagini, în care promit să prezinte o Contribuție Stabilită la Nivel Național (NDC) înainte de începerea summitului climatic COP30 din noiembrie. Ținta de reducere a emisiilor se va situa între 66,25% și 72,5% din nivelul de referință al emisiilor de CO2 din 1990. Menţionăm că propunerea de modificare a legislației europene privind clima stabilește un obiectiv obligatoriu de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră (GES) cu 90% până în 2040, comparativ cu nivelurile din 1990.
Decizia Consiliului nu poate fi separată de două ştiri importante care au apărut în ultimele două săptămâni, vizita la Bruxelles a Secretarului pentru Energie al lui Donald Trump, Chris Wright şi a preşedintelui Comisiei pentru valori mobiliare şi burse din SUA, Paul Atkins, şi reducerea politicilor climatice ale lui Emmanuel Macron. Wright a transmis europenilor un mesaj clar al preşedintelui SUA, care ar putea fi rezumat astfel: Nu vă stresaţi din cauza climei, totul va fi bine. Pericolul reprezentat de încălzirea globală a fost „supraevaluat“, iar încălzirea globală nu reprezintă o amenințare serioasă la adresa stabilității financiare și că nu este treaba autorităților de reglementare financiară să supravegheze politicile companiilor legate de climă. Această poziție contrazice poziția Băncii Centrale Europene conform căreia schimbările climatice prezintă riscuri reale pentru sistemul financiar.
Wright, un fost om de afaceri în industria petrolieră, nu a negat existența schimbărilor climatice, dar a spus că efectele acestora au fost exagerate. „Astăzi, șansa de a muri din cauza unui eveniment meteorologic extrem este cea mai mică din istoria înregistrată, iar 20% dintre copii au coșmaruri despre schimbările climatice“, a declarat Wright într-o conferință de presă.
„Așadar, oamenii se tem foarte mult de ceva ce reprezintă o problemă reală, dar am exagerat“, a spus el, îndemnând țările „să înceteze subvenționarea energiei regenerabile, deoarece aceasta avea un impact redus asupra emisiilor, dar era costisitoare pentru industrie“.
Emmanuel Macron, care a ajuns la conducerea Franţei ca un cruciat al luptei împotriva schimbărilor climatice, şi-a schimbat în ultimii ani discursul pe teme climatice, declarând recent chiar că se împotriveşte grăbirii discuțiilor privind obiectivul de reducere a emisiilor pentru 2040. Amintim că în 2023 el a cerut o „pauză de reglementare privitor la legislaţia ecologică“ şi s-a retras din prima linie a apărătorilor Acordului de la Paris.
În comunicatul Consiliului European din data de 18 septembrie a.c. miniștrii au aprobat o „declarație de intenție“ privind contribuția stabilită la nivel național (CNS) a UE pentru perioada de după 2030, care subliniază intenția UE de a prezenta un CNS înainte de COP30, cu un obiectiv indicativ pentru 2035 de reducere a emisiilor cuprins între 66,25% și 72,5%, pe baza legislației și obiectivelor climatice existente ale UE și a obiectivului propus pentru 2040, aflat în prezent în negociere. Declarația de intenție va fi comunicată Convenției-cadru a ONU privind schimbările climatice (CCONUSC), dar nu reprezintă CND-ul oficial al UE . Declarația comunică faptul că UE își confirmă pe deplin angajamentul față de Acordul de la Paris și obiectivele acestuia și își propune să prezinte un CND actualizat înainte de COP30 (10-21 noiembrie 2025).
Vă prezentăm în continuare declaraţia din plen a secretarului de stat Raul Pop, reprezentantul României la Consiliul de Mediu din 18 septembrie a.c.: „Uniunea Europeană știm că este astăzi în avangarda eforturilor internaționale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, fiind un exemplu pentru celelalte state. Iar dacă acest exemplu este urmat, putem spera că obiectivele asumate la nivel global prin Acordul de la Paris vor fi atinse.
Legea europeană a Climei stabilește în termeni clari angajamentul Uniunii Europene de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Am constatat însă că este un exercițiu foarte dificil. În pofida angajamentului constructiv al tuturor statelor membre, România își exprimă speranța că discuțiile care vor avea loc în cadrul Consiliului European vor oferi ghidajul strategic pentru calea de urmat, având în vedere impactul considerabil al obiectivului asupra cetățenilor și a competitivității economiilor naționale. Rămânem pe deplin conștienți de necesitatea unei abordări ambițioase în ceea ce privește acțiunea climatică, dar anticipăm că obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efecte seră cu 90% față de nivelul anului 1990 va genera provocări sociale și economice majore. Prin urmare, considerăm că un studiu de impact la nivelul statelor membre este absolut necesar, la nivelul fiecărui stat membru.
În acest context, este foarte important să existe mai multă claritate cu privire la impactul asupra economiilor naționale, care în prezent se confruntă cu foarte multe provocări. Trebuie să avem în vedere necesarul de investiții pentru decarbonizarea economiilor naționale, trebuie să avem în vedere provocările tehnologice, dar și necesitatea de a limita la minimum impactul social la nivelul cetățeanului, în special a cetățenilor vulnerabili.
Un aspect clar este acela că instrumentele financiare, precum și tehnologiile existente și viitoare, trebuie să fie aliniate acestor nevoi şi să fie accesibile tuturor, iar textul trebuie să reflecte în mod clar acest lucru. Considerăm că este crucială soluționarea provocărilor energetice, atât actuale, cât și viitoare, prin reducerea prețurilor la energie și asigurarea securității aprovizionării la nivel european. Ar trebui să avem în vedere dezvoltarea și utilizarea propriilor surse de energie ale Uniunii Europene, creșterea substanțială a fluxurilor de energie între toate statele Uniunii și reducerea activă a disparităților dintre regiuni“.● ecologic
