În data de 14 mai 2024 a fost publicată, în Monitorul Oficial, Legea nr. 127/2024 care modifică OUG nr. 5/2015, documentul legislativ ce reglementa până de curând gestionarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE). Despre noutăţile aduse de acestă lege, despre obligaţiile ce revin de anul viitor producătorilor şi Organizaţiilor de Transfer de Responsabilitate (OTR), am vorbit cu Cosmin Teodoru, director general al Direcţiei Deşeuri, Situri contaminate şi Substanţe periculoase din Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP).• ecologic
ecologic: În data de 14 mai a.c. a fost publicat, în Monitorul Oficial, Legea nr. 127/2024 care modifică OUG nr. 5/2015. Conform acestei legi autoritățile publice vor fi obligate să asigure infrastructura de colectare a deșeurilor electrice și electronice. Legea însă nu specifică cum vor fi penalizate UAT-urile. Nu aveau ele această obligație și până acum?
Cosmin Teodoru, directorul general al Direcţiei Deşeuri, Situri contaminate şi Substanţe periculoase din cadrl Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor: Ba da, UAT-urile aveau dintotdeauna obligația de a organiza puncte de colectare, doar că, între timp, existând o lipsă acută de fonduri ale UAT-urilor, evident că aceste investiții nu au fost făcute. De asemenea, așa cum erau prevăzute aceste investiții, ele implicau o colaborare între organizațiile colective (OTR) și UAT-uri. Cu ani în urmă, practica a demonstrat că această colaborare era mai puțin transparentă în sensul în care un acord semnat între un UAT și un OTR însemna practic un monopol, iar următorul OTR care încerca să beneficieze de un tratament similar era exclus, invocându-se existența unui protocol deja încheiat cu un alt OTR.
ecologic: Ştiu că un OTR care nu mai există, încheiase cu mulţi ani în urmă protocoale de acest fel, prin care se crease un fel de monopol. Cum poate fi evitat acum acest lucru?
Cosmin Teodoru: Da, au fost câteva acțiuni, cred că în urmă cu 10 ani sau mai mult, în care câteva organizații au pus cumva pe hartă niște centre de colectare. Monopolul de care vorbeam va putea fi evitat prin investițiile pe care le face Ministerul Mediului din PNRR, prin acele CAV-uri (Centre de Aport Voluntar) care au componenta de deșeuri electrice și electronice, chiar și baterii, unde populaţia se va putea debarasa gratuit de aceste deșeuri. Centrele de Aport Voluntar sunt programate, iar lucrările au început, probabil nu în ritmul în care ne dorim cu toții, dar ele vor fi făcute.
ecologic: Standardele CENELEC au devenit obligatorii pentru toţi operatorii autorizați să trateze DEEE-uri. Aceşti operatori vor fi obligați, pentru a fi autorizați de agențiile de mediu, să prezinte contracte încheiate cu producătorii sau cu organizațiile de transfer de responsabilitate. Se vor reface toate autorizațiile eliberate reciclatorilor de DEEE?
Cosmin Teodoru: Toate autorizațiile trebuie să fie revizuite, astfel încât de la 1 ianuarie 2025 toată lumea să fie aliniată, atât OTR-urile, cât și operatorii. OTR-urile evident că nu vor putea mai putea semna contracte cu operatori care nu au implementate aceste standarde.
ecologic: Pentru că vorbim de OTR-uri, aceste organizaţii mai au obligaţia să constituie o garanție de 2 milioane lei în favoarea Administraţiei Fondului pentru Mediu, garanție ce nu va putea fi făcută din sumele încasate pentru gestionarea DEEE. De ce a fost nevoie de această prevedere, pentru a se evita transferul ei către cumpărător?
Cosmin Teodoru: Da, aceasta a fost și ideea. În primul rând, am vrut să creem şi la DEEE un sistem cumva în oglindă cu cel de la ambalaje, în care există totuși o garanție bănească care confirmă că organizația își face treaba conform legii, iar în caz că apar sincope, AFM-ul să poată încasa această garanție. Şi, evident, am vrut ca această garanţie să nu fie constituită din sumele de care dispune astăzi organizația, pentru că așa cum este legea astăzi, și cum este obiceiul la OTR-uri, aceste organizații trăiesc din acea taxă numită generic „timbru verde“. Acest timbru verde nu va putea să conțină și contravaloarea acestei garanții. Deci organizațiile vor trebui să dovedească printr-un cont separat sau prin diverse alte modalități că au strâns aceste fonduri de la producători pentru cantitățile pe care le-au pus pe piață.
ecologic: Credeţi că această taxă pentru reciclare, pe care o plăteşte cetăţeanul la cumpărarea unui echipament electric, va crește în perioada următoare?
Cosmin Teodoru: Nu, nu cred. În opinia mea nu ar trebui să crească, dar aici este o întregă discuție pe care am purtat-o și în Parlament și cu organizațiile de transfer de responsabilitate. Şi de aceea, la solicitarea președintelui Comisiei de mediu din Camera Deputaților, la dezbateri a fost invitat și Consiliul Concurenței. Astfel, a mai apărut un articol în această ordonanță, un amendament propus de deputați conform căruia Consiliul Concurenței va trebui să dezvolte un mercurial de prețuri. Responsabilitatea este a Consiliului Concurenței care împreună cu Ministerul Mediului vor trebui să facă acest mercurial. Am și început demersurile cu Consiliul Concurenței pentru a vedea cum putem dezvolta acest concept, pentru că noi, la Ministerul Mediului, am insistat întotdeauna că în domeniul deșeurilor avem nevoie de un prag minim de costuri sub care să nu se poată trece. Dar, în opinia mea, valoarea timbrului verde nu ar trebui să crească. Vom vedea însă ce va decide piața.
ecologic: Pentru a fi licențiat, un OTR trebuie să demonstreze ca în anul precedent celui în care s-a solicitat autorizarea a avut o cotă de piaţă de cel puțin 5% pentru cel puțin o categorie de echipamente pentru care a solicitat autorizarea. Creează această prevedere condiţiile apariţiei unui monopol în domeniu?
Cosmin Teodoru: Nu, din punctul meu de vedere nu poate apărea un monopol al organizaţiilor vechi. Să știți că ideea acestui prag minim a plecat din două motive, în opinia noastră foarte clare. Primul, trebuie găsită o formulă de responsabilizare și de prezență pe piață. Este foarte complicat în opinia noastră să te duci la niște operatori care pun pe piață echipamente electrice și electronice şi să spui că tu te ocupi de toate țintele lor. Este vorba, până la urmă, de reprezentativitate. Iar în materialele de specialitate pe care le-am consultat, inclusiv cele de la nivelul altor state membre, am ajuns la concluzia că este bine să trasăm un minim care să însemne practic reprezentativitatea pe piață. Atunci când un producător semnează un contract cu o organizație, eu vreau să mă asigur că acea organizație înseamnă ceva. Or 5% dintr-o piață înseamnă minimum din ceva. Al doilea motiv pentru care am considerat că este bine să introducem acest prag de reprezentativitate este tocmai pentru a pune astfel bazele viitorului Clearing House. Pentru că în momentul în care la aceeaşi masă sunt 20, 30, 40 de organizații, dispare efectiv acest principiu de reprezentativitate. Dacă oricine de pe stradă poate să vină să își deschidă o organizație, un OTR, cu un singur client care pune pe piață 3 baterii de ceas, este aberant, și nu face decât să încurce tot sistemul în sine.
ecologic: Cum se calculează acest procent de 5%, şi mă refer în special la echipamentele mici, la greutate, la numărul de echipamente?
Cosmin Teodoru: Deocamdată singura unitate de măsură la deșeuri, unitate de măsură care se raportează la Comisia Europeană, este kilogramul, iar bazele de date cu ceea ce se pune pe piață le regăsim atât la ANPM, cât și la AFM, deci există și chei de control în acest sens.
ecologic: Membrii fondatori, membrii și asociații acționari nu au dreptul să dețină autorizație de colectare și tratare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice. Până acum ei aveau acest drept?
Cosmin Teodoru: În opinia noastră nu aveau dreptul, dar am recunoscut prin această modificare că exista posibilitatea ca acest lucru să se întâmple și să fie interpretat astfel. De aici a pornit ideea de a reglementa și acest aspect, pentru că în momentul în care în curtea ta, în coșul tău financiar-economic, ai și producătorul și tratatorul și reciclatorul și colectorul, nu va şti nimeni vreodată ce se întâmplă acolo din punct de vedere financiar-economic. În plus, contează efectiv și ce se întâmplă cu acele deșeuri, iar având în vedere că toate aceste entități sunt într-un singur coș, este absolut imposibil de urmărit ce s-a întâmplat cu ele.
ecologic: OTR-urile sunt obligate să constituie provizioane în vederea asigurării gestionării a 100% a echipamentelor finanţate de producătorii pentru care au preluat responsabilitatea. De ce a fost nevoie de aceste provizioane?
Cosmin Teodoru: Provizioanele nu sunt altceva decât un instrument care să garanteze producătorului că acea entitate, OTR-ul, cu care a semnat este în stare să-i facă treaba. Altfel spus, trebuie să îmi arăți că ai banii pentru a îmi prelua responsabilitatea. Existau şi până acum jucători în piață care constituiau aceste provizioane și evident că astfel tarifele clienților lor erau mai mari, ceea ce a creat un dezechilibru. Practic cei care până astăzi jucau corect creau o breșă pentru cei care nu își vedeau de treabă, pentru că evident că dacă nu îți faci provizioane nu ai aceleaşi cheltuieli.
ecologic: S-a spus că ţinta noii legi o reprezintă organizaţiile nou înfiinţate, care nu aveau obligaţii în primii ani de la licenţiere. Este adevărat?
Cosmin Teodoru: Că organizațiile noi nu ar avea obligaţii în primii ani este complet greşit şi noi am demonstrat acest lucru în Comisia de Mediu din Camera Deputaților. Nu poţi să nu ai obligații în primul an pentru că tu indiferent ce faci preiei un producător care este deja pe piață și care vine evident cu obligațiile din urmă. Singura dificultate și singurul moment în care poți spune că un OTR nu are nimic de făcut în primul an este doar dacă are clienți exclusivi, producători care au apărut pe piață în anul acela. Pentru că orice alt producător, chiar dacă se mută de la o organizaţie la alta, vine cu o istorie în spate. Noi, construind actul normativ, le-am dat posibilitatea ca în momentul în care pleacă dintr-o organizație să poată, dacă vrea și dacă îi permite contractul, să îşi recupereze banii pe care i-a plătit acolo. Gândiți-vă că astăzi dacă pleacă un producător mare de la o organizație și nu mai plătește pe viitor, iar dacă OTR-ul nu şi-a făcut provizioanele la timp, nu o să îi poată facă ținta în vecii vecilor. Acesta este rostul acelor provizioane, în primul rând pentru a crea un echilibru financiar la nivelul organizației.
ecologic: OTR-urile mai au obligaţia de nu depăși 10% din costuri pentru funcționarea, dezvoltarea sistemului de gestionare a DEEE, 5% din costuri pentru studii, informare, conștientizare şi 15% pentru funcționarea organizației. De ce a fost nevoie de introducerea acestei prevederi?
Cosmin Teodoru: Era nevoie pentru că, așa cum am spus la un moment dat, organizațiile funcționau până acum exclusiv din timbrul verde, ceea ce înseamnă că eu cetățean, plătind timbrul verde, plăteam și organizația să funcționeze, iar pe mine, ca cetățean, nu mă interesează costurile acestei organizații. Mă interesează ca acel producător să primească de la mine contravaloarea timbrului verde pentru ca echipamentul pe care îl cumpăr să poată fi reciclat.
Una este costul de colectare și tratare pe care îl plătește cumpărătorul, care înseamnă, generic vorbind, timbrul verde, și altul este costul de funcționare al organizației pe care trebuie să îl plătească producătorul și care nu are legătură cu cetățeanul. Până acum acest subiect era neclar şi până nu se implementează noile prevederi şi nu se aliniază organizaţiile la noile cerinţe, aceste cheltuieli sunt deocamdată nelimitate.
ecologic: Descurajează noua lege intenţia OTR-urilor de a obţine licenţă pentru toate tipurile de echipamente electrice şi electronice?
Cosmin Teodoru: Eu cred că da, pentru că am splituit, am împărțit rata globală pe categorii și am cerut ca rata globală de colectare să se constituie dintr-un minimum pe fiecare categorie în parte. Adică să nu pot face 65% globalul doar dintr-o singură categorie. Am obligat astfel organizația să facă un minimum de colectare pe fiecare categorie în parte pe care o are autorizată. De fapt noi am avut de-a lungul timpului multe discuții cu organizațiile și le-am sfătuit să nu ceară licenţă pentru toate categoriile. Să îşi facă o analiză internă, să vadă ce clienţi au şi ce categorii îi avantajează. Avem două excepții mari și late, panourile fotovoltaice și, mai nou, RVM-urile, care nu existau neapărat ca produs de sine stătător.
ecologic: În condiţiile noii legi, credeţi că numărul Organizaţiilor de Transfer de Responsabilitate va creşte sau va scădea?
Cosmin Teodoru: Să știți că nu ne-am propus ca obiectiv restrângerea sau creșterea numărului de OTR-uri. Modificările legislative aduse nu au avut acest obiectiv. Obiectivul nostru a fost să facem cât mai multă ordine și disciplină în acest sistem. Dacă apar mai multe organizaţii într-un sistem pe care noi îl considerăm mai corect și mai transparent, este foarte bine. Dacă rămân doar câteva, iarăși este foarte bine.
ecologic: În loc de concluzii vă rog să reluaţi principalele modificările aduse de Legea nr. 127/2024.
Cosmin Teodoru: Odată cu adoptarea Legii de aprobare a OUG nr. 5/2015, o organizație colectivă care implementează obligațiile privind răspunderea extinsă a producătorului de EEE va trebui să îndeplinească o serie de condiții noi:
– acționarii sau membrii fondatori, respectiv asociați, în funcție de forma juridică de organizare, pot fi doar producătorii de echipamente înregistrați în Registrul Naţional al Producătorilor;
– toți cei de mai sus nu pot deține autorizații de colectare şi tratare a DEEE și nici să fie acționari în vreun fel la astfel de operatori şi nu pot fi nici brokeri;
– organizația trebuie să aibă o cotă de piaţă de cel puțin 5% pentru o categorie de EEE pentru care solicită autorizarea, certificată de AFM, referința fiind anul precedent în care se solicită autorizarea.
Important de ştiut este că toate aceste criterii trebuie îndeplinite până la data de 31 decembrie 2024, pentru ca de la data de 1 ianuarie 2025, toți actorii să aibă licențele revizuite în sensul noilor reglementări.
O altă noutate o reprezintă obligațiile trasate organizației colective, din care menţionez pe cele mai importante:
– să constituie provizioane în vederea asigurării gestionării tuturor echipamentelor finanțate de producători, indiferent de momentul când acestea devin deşeuri;
– să mențină, în fiecare an de activitate, cel puțin o cotă de piaţă de minimum 5% pentru echipamentele introduse pe piaţă de acționari;
– să realizeze etapizat o rată de colectare minimă pentru fiecare categorie după cum urmează: începând cu data de 1 ianuarie 2025 de cel puţin 15%, începând cu data de 1 ianuarie 2026 de cel puţin 20%, începând cu data de 1 ianuarie 2027 de cel puţin 30%, începând cu data de 1 ianuarie 2028 de cel puţin 40% şi începând cu data de 1 ianuarie 2029 de cel puţin 50%.•
