Curtea de Conturi Europeană a publicat recent Raportul special nr. 17/2023, privind economia circulară în care semnalează faptul că deşi statele membre acordă o atenţie tot mai mare economiei circulare, progresele înregistrate de acestea sunt foarte lente. Cum era de aşteptat România se clasează pe unul din ultimele locuri în clasamentul progreselor înregistrate de statele membre către o economie circulară în perioada 2015-2021.
Auditul Curții a evaluat măsura în care acțiunile Comisiei au reușit să influențeze activitățile legate de economia circulară în statele membre. Curtea s-a axat pe acțiunile Comisiei din primul plan de acțiune al acesteia, din 2015, care aveau legătură cu proiectarea și cu producția. Curtea a examinat ritmul tranziției statelor membre către o economie circulară, eficacitatea măsurilor de facilitare luate de Comisie pentru sprijinirea acestei tranziții și mobilizarea fondurilor UE dintr-o varietate de surse pentru economia circulară. Raportul Curții este menit să contribuie la abordarea provocării actuale cu care se confruntă UE în ceea ce privește reducerea impactului activităților economice asupra mediului. Raportul ar trebui să ajute Comisia să își îmbunătățească modul în care monitorizează tranziția la o economie circulară și să orienteze mai bine finanțarea din partea Uniunii către proiectarea circulară a produselor și a proceselor de producție – cel mai eficace mod de a trece la o economie circulară.
Utilizarea eficientă a resurselor se regăsește pe agenda politică a UE de mai bine de un deceniu. Planurile de acțiune privind economia circulară fac parte din strategiile Comisiei legate de economia circulară. În 2015, Comisia a publicat primul său plan de acțiune privind economia circulară, care cuprindea măsuri pentru instituirea cadrului de reglementare aferent și a orientărilor de politică, pentru alocarea finanțării din partea UE și pentru monitorizarea tranziției UE către o economie circulară. În 2020, ca răspuns la Pactul verde european, Comisia a lansat un nou plan de acțiune, care se sprijinea pe cel precedent și stabilea un obiectiv ambițios pentru UE de a-și dubla procentul de materiale reciclate și reintroduse în economie, până în 2030.
În perioada 2014-2020, Uniunea Europeană a planificat o finanțare în valoare de peste 10 miliarde de euro pentru tranziția către o economie circulară. În pofida disponibilității fondurilor din partea UE și a sprijinului general pentru o economie circulară, Comisia și statele membre nu au canalizat finanțarea în mod eficace către investiții axate pe proiectarea circulară a produselor și a proceselor de producție. Finanțarea din partea Uniunii a fost folosită în mare măsură pentru gestionarea deșeurilor, care are un potențial mai mic de a reduce impactul asupra mediului.
Deși în programarea perioadei 2021-2027 s-a pus un accent mai mare pe economia circulară, statele membre pot în continuare alege să cheltuiască o sumă substanțială din finanțarea din partea UE în scopul gestionării deșeurilor, în loc să o cheltuiască pe prevenirea generării de deșeuri, printr-o proiectare circulară.
Curtea de Conturi Europeană a constatat că în practică mai puțin de jumătate din totalul investițiilor din programul Orizont 2020 în această arie de intervenție au fost solicitate pentru proiecte legate de economia circulară: 327 de milioane de euro pentru 54 de proiecte din totalul de 704 milioane de euro pentru 127 de proiecte.
Puţine au fost proiectele care şi-au atins ţinta. Pentru exemplificare Curtea face referire la unul dintre acestea, un proiect din cadrul Orizont 2020 care se axa pe procesele pentru produse proiectate ecologic, care a beneficiat de o contribuție de 9,6 milioane de euro din partea UE. Obiectivul general consta în asigurarea unei reutilizări, modernizări, recondiționări și reciclări sporite a produselor, componentelor și materialelor, pentru a extinde utilizarea eficientă a resurselor și a reduce deșeurile.
Proiectul a fost finalizat în noiembrie 2021, iar Comisia a considerat că el și-a atins cele mai multe dintre obiective, dezvoltând noi produse dintr-o combinație de materiale din deșeuri și o gamă vastă de prototipuri.
Cu toate acestea, Curtea a constatat că majoritatea rezultatelor scontate nu au fost atinse. Nu au existat dovezi că proiectul și-ar fi atins nivelul planificat de recuperare a materialelor (80%); nu există calcule directe privind procentul de componente reutilizate în cele din urmă (valoarea-țintă era de 65%), iar reducerea deșeurilor reziduale cu 60% nu a putut fi verificată din cauza lipsei datelor de referință.
Proiectul a culminat cu instalarea prototipurilor, însă introducerea pe scară largă planificată nu s-a materializat nici în dezvoltarea de soluții, nici în acceptarea prototipurilor și a materialelor pe scară largă în rândul consumatorilor finali.
În pofida legislației UE care încuraja utilizarea finanțării din partea Uniunii pentru economia circulară, rata de circularitate a crescut în perioada 2015-2021 doar cu 0,4 puncte procentuale. În plus, progresele au variat substanțial de la un stat membru la altul. În acest context, Curtea de Conturi Europeană consideră că ambiția UE de a dubla rata de circularitate până în 2030 pare foarte dificil de atins.• ecologic
