„Deșeurile Electrice și Electronice – Provocări, Urgențe și Soluții“, o conferinţă marca Ecologic

Cu prilejul Zilei Internaţionale a Reciclării Deşeurilor Electrice şi Electronice, Revista Ecologic a organizat, în data de 14 octombrie 2025, conferinţa intitulată „Deşeurile Electrice şi Electronice – Provocări, Urgenţe şi Soluţii“. Evenimentul a reunit reprezentanţi ai mediului de afaceri, precum şi ai Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor din România, oferind un cadru de dialog constructiv între actorii implicaţi în gestionarea responsabilă a deşeurilor. Scopul conferinţei a fost de a consolida cooperarea dintre factorul politic şi cel economic, în vederea creşterii eficienţei proceselor de colectare, recuperare şi reciclare a deşeurilor electrice şi electronice, contribuind astfel la protejarea mediului şi la promovarea economiei circulare.

La Conferinţa „Deşeurile Electrice şi Electronice – Provocări, Urgenţe şi Soluţii“ au participat, din partea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Diana Buzoianu, ministra Mediului, Raul Pop, secretar de stat, şi Andrei Corlan, comisarul general al Gărzii Naţionale de Mediu.

Din partea mediului de afaceri, dezbaterile au reunit reprezentanţi ai organizaţiilor de transfer de responsabilitate, precum şi reciclatori, colectori şi valorificatori de deşeuri, contribuind la un dialog constructiv privind provocările şi soluţiile din domeniu.

Evenimentul a fost susţinut de următorii sponsori: SNRB, GreenWEEE, Coaliţia ProDEEE, Rematholding, Recolamp, Remat Braşov şi Ecotron, companii implicate activ în promovarea practicilor sustenabile şi în dezvoltarea economiei circulare în România.

Diana Buzoianu, ministra Mediului, Apelor şi Pădurilor, a evidenţiat în discursul său importanţa deosebită a deşeurilor electrice şi electronice, considerate o resursă valoroasă ce trebuie gestionată responsabil şi integrată eficient în circuitul economiei circulare. „Sprijinim parteneriatele care funcționează în ideea nu doar de a pune pe hârtie obligațiile, ci de a și de a le transforma într-un sistem funcțional. Da, este nevoie și de legislație, avem nevoie de concepturi precum Clearing House, de aplicarea principiului «Poluatorul plătește», inclusiv pe DEEE-uri-uri. Dar știm cu toții că nu doar prin legislație putem rezolva provocările din acest domeniu. Un pas esențial pentru Ministerul Mediului va fi ca în perioada imediat următoare, până la mijlocul anului viitor, să înființăm cel puțin 200 de Centre de Aport Voluntar (CAV) care au şi o componentă pentru DEEE-uri. Aceasta este doar o parte din efortul de a avea infrastructura necesară. Vom investi nu numai în infrastructură, ci şi pe zona de educație și informare tocmai pentru a putea să arătăm tuturor românilor cât important este să respectăm aceste obligații“, a declarat Diana Buzoianu.

Reprezentanta Asociaţiei Recolamp, Simona Vaida, a ridicat o problemă importantă cu care se confruntă domeniul DEEE: practicile neloiale și lipsa de control asupra colectorilor cu care colaborează organizațiile colective.

Potrivit Simonei Vaida, Garda de Mediu efectuează numeroase controale, dar multitudinea de colectori face aproape imposibilă monitorizarea eficientă a tuturor. Există OTR-uri care colaborează cu colectori care nu respectă normele de mediu sau trasabilitate. Aceste parteneriate permit raportări fictive și practici ce distorsionează piața concurențială. Presa continuă să dea exemple de colectori care funcționează fără probleme, în ciuda acestor controale.

„Suntem pe piață de 18 ani și știm cât de mult ne afectează aceste nereguli. Ne-ar fi plăcut să avem mai multe informații despre rezultatele controalelor și de ce anumiți colectori continuă să opereze. Legislația recentă cere certificarea CNL pentru colectori. Totuși, autoritățile nu ne-au clarificat dacă aceștia trebuie să fie certificați formal sau dacă o declarație de conformitate este suficientă.

Este esențial ca standardele impuse să fie însoțite de verificări și atestări reale. Practicile neloiale continuă să afecteze competiția corectă. O simplă declarație pe propria răspundere nu oprește această competiție neloială. Este nevoie de o certificare veritabilă. Controlul trebuie să fie mai strict, iar sancțiunile să treacă de amenzile formale către suspendarea sau încetarea activității celor care încalcă legislația.

Prea adesea, amenzile încasate sunt doar o mică parte din profitul obținut, deci măsurile trebuiesc să fie mai drastice. Trebuie să ne mutăm perspectiva astfel încât impactul asupra mediului să fie principalul criteriu în determinarea sancțiunilor, și nu doar un set de amenzi formale“, a mai punctat reprezentanta Recolamp.

Ca răspuns la problema ridicată de Simona Vaida, ministra Mediului a precizat că este esenţial ca standardele să fie respectate prin verificări și certificări corespunzătoare deoarece până acum au existat multe practici neloiale care au obstrucționat respectarea acestora. Cu toate acestea, sunt oameni care au respectat aceste standarde încă înainte să devină obligatorii. Între timp, există companii care doar pretind conformitatea, creând o competiție neloială pe piață. Aceste practici trebuie oprite, deoarece o simplă declarație nu va opri acest comportament.

Diana Buzoianu a precizat că Ministerul Mediului nu se va baza doar pe declarații pe propria răspundere, fiind nevoie de certificări reale. Pentru aceasta, controlul va trebui să fie mai riguros, iar tehnologia va juca un rol crucial în eficientizarea proceselor de monitorizare și descurajare a infracțiunilor.

Amenzile trebuie să depășească simplele sancțiuni financiare. În unele cazuri, suspendarea sau revocarea licențelor va fi necesară. Amenzile ar trebui să fie proporționale cu veniturile generate din activitățile care le încalcă, situându-se astfel ca un adevărat factor descurajator. Companiile care ignoră legislația își pot permite să plătească amenzile, considerându-le doar o parte a costurilor operaționale. Însă, dacă impactul lor asupra mediului este considerabil, atunci sancțiunile trebuie să devină mult mai severe. Potrivit ministrei Mediului, autorităţile ar trebui să se îndrepte spre sancțiuni care afectează serios profiturile acestor companii, transformând respectarea legii într-o alegere obligatorie și nu una opțională.

„În final, trebuie să recunoaștem că operatorii economici care respectă normele se confruntă cu o concurență neloială. Această situație nu poate continua pe termen lung. Așadar, este crucial să intensificăm măsurile de sancționare. Deciziile și acțiunile trebuie să fie clare și eficace, asigurându-ne că respectarea legislației de mediu devine o practică universală. Astfel vom proteja atât mediul, cât și comunitatea de afaceri care acționează responsabil, încadrându-se în limitele legii“, a concluzionat Diana Buzoianu.

Şi Andrei Corlan, comisarul general al Gărzii Naţionale de Mediu, a abordat subiectul coerciţiei: „Am participat la punerea în executare a 38 de mandate de percheziţii şi la destructurarea a opt rețele infracționale în domeniul deșeurilor. În acest an, raportat la anul trecut, avem o creștere la numărul de amenzi cu 26%, o creştere a valorii amenzilor cu 29% şi a sistărilor de activitate cu 25%. Garda de Mediu este singura instituție din Ministerul Mediului care a avut o absorbţie de 100% a fondurilor din PNRR.

Eu am mai spus-o, dacă arzi deșeuri faci pușcărie! Vă informez că 15 persoane au fost trimise în judecată în urma dosarelor penale demarate în urma sesizărilor penale ale Gărzii de Mediu. Însă, în ciuda creșterii exponențiale a sancțiunilor date de Garda de Mediu, am constatat un lucru neplăcut și anume o scădere a țintei de reciclare. Am ajuns sub 10% la nivelul anului 2024, ceea ce denotă că poate mesajul Statului Român, către populație, către mediul de afaceri, nu este poate cel mai bine conturat, că politicile naționale nu au fost atât de eficiente și ele trebuiesc reorientate“.

Subiectul evaziunii fiscale din domeniu a fost abordat de Mihai Sofian, directorul general al companiei Rematholding. „Înţeleg că se intenţionează penalizarea firmelor pe cifra de afaceri. Ar fi inutil, pentru că firmele care fac evaziune nu au cifră de afaceri. Se înfiinţează, funcţionează şase luni şi apoi se desfiinţează. Pot avea cifre de afaceri mari, dar nu au nimic în cont. Aş avea însă o sugestie, interzicerea colectării deşeurilor de la persoane fizice. Sau ca deşeurile să aibă valoare zero. În acel moment se va termina şi cu evaziunea şi cu şpăgile de la fabrici“, a spus Sofian.

Reprezentantul celui mai mare reciclator de Deşeuri Electrice şi Electronice din România, directorul general al GreenWEEE, Marius Costache, a declarat că până în prezent investiţiile făcute de GreenWEEE în reciclarea deşeurilor electrice şi electronice au depăşit valoarea de 60 milioane euro.

„În 2009 am început cu o investiție de 10 milioane de euro. Toată lumea nu știa ce se va întâmpla, pentru că veneam după criza din 2008. Prețul fierului scăzuse de la 700 de dolari la 100 de dolari, cuprul de la 12.000 de dolari la 2.000 de dolari și toată lumea se întreba, ok, ce facem? Noi ne-am continuat drumul pe zona de investiții. Prin 2010-2011 am început cu reciclarea de lămpi. În 2017 am făcut o fabrică similară, dar cu capacitatea mai mică, la Câmpia Turzii, tot pe electronice. În același na, am mărit capacitatea de reciclare de la Buzău. În 2020, în plină pandemie, am instalat prima linie de tratare a ecranelor plate, LCD şi LED, din România. Anul trecut am făcut deschiderea la cea mai nouă investiție, a doua de la Buzău, a treia a GreenWEEE, după o investiție de aproape 15 milioane euro. La început ne bucuram pentru fiecare camion care intra pe poartă, acum putem spune că de la începutul activității am tratat peste 400 de mii tone de deșeuri de echipamente electrice și electronice, ceea ce ne oferă o mare satisfacţie“, a spus Marius Costache.

Ionuţ Georgescu, CEO Fepra EPR, a semnalat o problemă majoră: lipsa cantităţile deşeuri pentru îndeplinirea obiectivelor de reciclare. „Ministerul Mediului, prin documentele sale, ne arată că nu există destule deșeuri reciclabile pentru a ne atinge țintele pe fiecare flux în parte. Şi nu pot să nu întreb: în momentul în care am un generator de deșeuri care face un contract comercial cu o companie autorizată de Statul Român, cu autorizații oficiale, valabile, de ce îl urmărim și pe el că a făcut această tranzacție, dacă reciclatorul sau colectorul de pe lanțul anterior a făcut o prostie?

Mă simt ca într-o carte de Kafka în care ne urmărim cu toții, unii pe alţii, că toți furăm. S-a vorbit de SGR. RetuRO reprezintă, prin succesul său, eșecul nostru. Este un eșec pe care l-au înregistrat sistemele vechi pe zona de ambalaje. Știm că avem autorități publice locale, care nu au resurse, competențe, capacitate, voință politică și administrativă ca să implementeze un sistem copy-paste din Europa de vest şi de aceea cred că trebuie să avem în vedere nişte soluţii inovative“, a declarat în cadrul conferinţei Ionuţ Georgescu.

Una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă domeniul DEEE este cel al autorizărilor, care se eliberează mult prea ușor în unele județe. Diana Buzoianu a declarat că intenționează să rezolve cât de curând această situație prin impunerea respectării unor standarde și ridicarea licențelor celor care fac concurență neloială firmelor care au făcut investiții serioase și care își desfășoară activitatea conform standardelor europene.

Subiectul autorizaţiilor a fost atins şi de comisarul general al Gărzii Naționale de Mediu, Andrei Corlan: „Vă dau un exemplu. Avem autorizații de reciclare care prevăd o stocare temporală a 20.000 tone de deșeuri pe an, autorizaţie eliberată unei firme care are o linie de sortare de 1.000 tone pe an. Evident că acolo nu vorbim de reciclare efectivă, vorbim de abandonări de deșeuri. Avem un caz concret la Ineu, în judeţul Bihor, unde am depistat o firmă care făcea transport ilegal de deșeuri. L-am prins, a fost condamnat, dar deșeul a rămas în sarcina statului român, a Primăriei Ineu, care trebuie să plătească câteva milioane pentru ridicarea deșeurilor din curtea firmei. Deci cea mai mare problemă este reciclarea fictivă, societăți care declară operațiuni pe care nu le pot duce la bun sfârșit și organizații de transfer de responsabilitate care subvenționează aceste societăți“.

Raul Pop, secretarul de stat MMAP responsabil de domeniul deșeurilor, a abordat subiectul trasabilității. „SIATD este un sistem funcţionează şi va creşte în continuare față de fluxurile deșeuri pe care le avem reglementate până acum, mai rezonabil sau mai nerezonabil. Și când spun rezonabil, mă refer la ambalaje, DEEE-uri și baterii, când spun mai puțin rezonabil, mă refer la anvelope, uleiuri minerale, vehicule scoase din uz și alte fluxuri care încă nici nu au intrat pe masa de lucru a Guvernului, chiar dacă unele dintre ele se învârt meteoric între clădirile guvernamentale sau parlamentare ale României, cum ar fi deșeurile din construcții“, a spus Raul Pop.

„De ani de zile, de când mă ocup de domeniul acesta din diverse capacități, văd o preocupare constantă de a păstra cifre ascunse. Pentru că atunci când ai o cifră ascunsă, anul acesta o să-ți dea totuși pe plus, iar anul viitor mai vedem. Eu cred că accesul și folosirea datelor ne poate oferi un avantaj sistemic major și capacitatea de a sări niște etape. Pentru că dacă nu sărim etape și evoluăm în maniera în care am făcut-o până acum pe gestionarea deșeurilor în general, este evident că nu vom fi capabili să recuperăm decalajul față de obligațiile minime legale care, la rândul lor poartă consecințe economice și de sănătate publică“, a adăugat secretarul de stat.

Cornel Brezuică, reprezentantul Asociaţiei OPP Remat, a subliniat faptul că, în România, anumite reglementări pot genera bariere administrative inutile, care îngreunează activitatea operatorilor din domeniu. El a oferit ca exemplu condiţionarea obţinerii autorizaţiei pentru tratamentul echipamentelor electrice şi electronice de existenţa unui contract cu o organizaţie colectivă – o cerinţă care, potrivit reprezentantului OPP Remat, contravine principiilor concurenţiale şi restricţionează accesul liber pe piaţă.

Totodată, a atras atenţia asupra faptului că recentele modificări legislative, prin care panourile fotovoltaice destinate uzului propriu sunt exceptate de la plata costurilor de gestionare, pot conduce, pe termen lung, la efecte nefavorabile din perspectivă ecologică.

În opinia sa, este esenţial ca România să stabilească termene rezonabile pentru alinierea la standardele europene şi să dezvolte organisme de certificare recunoscute la nivel naţional şi internaţional, condiţii necesare pentru o piaţă echitabilă şi sustenabilă.

Ca direcţii de acţiune, Cornel Brezuică a propus eliminarea obligativităţii existenţei unui contract pentru emiterea actului de reglementare, prorogarea termenului de implementare a standardelor de certificare, precum şi reevaluarea excepţiilor aplicabile panourilor fotovoltaice.

Un subiect deosebit de important abordat în cadrul conferinţei a fost implementarea Regulamentului (UE) 2023/1542 privind bateriile şi deşeurile de baterii, un act normativ care aduce schimbări semnificative în structura responsabilităţilor ce revin producătorilor, organizaţiilor de transfer de responsabilitate (OTR/EPR) şi operatorilor implicaţi în întreg lanţul de gestionare a bateriilor.

Cele mai relevante prevederi ale acestui Regulament au fost prezentate de Elena Gaspar, preşedinta SNRB şi membră a Consiliului Director al Eucobat, care a subliniat impactul profund al noilor reglementări asupra pieţei şi necesitatea unei adaptări rapide şi coerente la cerinţele europene. „Regulamentul a intrat în vigoare anul trecut din februarie, însă nu în întregimea sa, pentru că o parte din articolele acestui regulament sunt fie subiectul unor acte de implementare, fie subiectul unor acte delegate. Cel mai important capitol a intrat în vigoare în data de 18 august a acestui an și este capitolul care modifică tipurile de baterii. Dacă până acum erau patru categorii de baterii, acum sunt cinci împărțite altfel. În plus, Capitolul 8 vine cu niște solicitări foarte mari pentru autorități. În România suntem într-un proces de tranziție şi trebuie să recunosc că avem în momentul acesta de o deschidere din partea Ministerului Mediului pentru implementarea acestui Regulament“, a spus Elena Gaspar.

Preşedintele ECOTIC, Valentin Negoiţă, a abordat tema taxei pe DEEE propusă de Comisia Europeană. Potrivit reprezentantului ECOTIC, taxa a „reușit“ să adune dezacordul universal al statelor membre, începând cu Germania, care s-a opus categoric chiar a doua zi după anunțul privind introducerea ei. Această taxă este văzută ca o contribuție pentru stimularea colectării deșeurilor electrice și electronice în Europa. Totuși, ea nu este susținută de o analiză adecvată a pieței și ar dezavantaja economiile, precum România, prin creșterea inflației costurilor per kilogram și tonă.

Propunerea contrazice economia circulară, viziunea prezentă și viitoare a Europei. Economia circulară nu beneficiează strict din colectare și reciclare. Evoluția trebuie să vină din aplicarea principiilor legislative europene.

„Este esențial să continuăm dialogul cu Comisia Europeană pentru a explica de ce această propunere este văzută ca nejustificată și lipsită de etică. Fondurile nu ar ajuta sectorul nostru ci alte industrii, ceea ce este inacceptabil“, a declarat Valentin Negoiţă.

„În scrisoarea adresată Comisiei Europene, împreună cu alte organizații, am respins propunerea și am sugerat că rațiunea ar trebui să prevaleze în dialogurile tripartite din Consiliul Europei și Parlamentul European. E important să ne concentrăm pe o legislație actualizată și pe dezvoltarea infrastructurii de colectare pentru a sprijini economia circulară.

Închei subliniind importanța enforcementului în vânzările online și limitarea fluxurilor paralele de deșeuri electrice pentru a susține cu adevărat economia circulară. Sper ca propunerile noastre să fie luate în considerare pentru viitorul sustenabil al Europei“, a mai precizat preşedintele ECOTIC.

Alexandra Ghenea, directorul executiv al Coaliţiei ProDEEE, a adus în discuţie subiectul dreptului la reparare, legiferat prin Directiva (UE) 2024/1799. „Faptul că vom avea telefoane modulare și echipamente electrice și electronice care vor avea părți ce se vor putea schimbate, trebuie să ne ridice niște semne de întrebare. Cum transpunem în legislația noastră lucrurile acestea şi ce vom face pentru a asigura acea platformă pentru reparații, piese de schimb, care trebuie să întâlnească cererea și oferta? Faptul că avem o lege, pregătirea pentru reutilizare, nu ne ajută prea mult, pentru că nimeni nu vrea să facă pregătire pentru reutilizare pentru simplul motriv că avem ţinte de colectare şi reciclare, nu ţinte pentru reutilizare“, a spus Alexandra Ghenea în finalul conferinţei.

Concluzii

Gestionarea deșeurilor electrice și electronice reprezintă un subiect complex și de o importanță crucială pentru protecția mediului și dezvoltarea durabilă. În cadrul Conferinței „Deșeurile Electrice și Electronice – Provocări, Urgențe și Soluții“, acest domeniu a fost explorat în detaliu, fiind identificate provocările actuale, urgențele ce trebuie abordate și soluțiile viabile pentru îmbunătățirea sistemului.

Participanţii la conferință au subliniat câteva provocări majore cu care se confruntă industria gestionării deșeurilor electrice și electronice. Printre acestea se numără lipsa unui cadru legislativ clar și bine definit care să acopere toate aspectele ciclului de viață al produselor, de la punerea pe piață până la reciclare. De asemenea, lipsa unei infrastructuri adecvate de colectare și a unor mecanisme eficiente de monitorizare sunt aspecte critice care împiedică progresul.

Un alt obstacol major este și complexitatea implicată în trasabilitatea produselor, mai ales în cazul practicilor neloiale care distorsionează concurența. Sectorul se confruntă, de asemenea, cu probleme legate de transparența raportării și de neconcordanțele dintre diferitele fluxuri de date care sunt necesare pentru implementarea eficientă a politicilor de mediu.

În fața acestor provocări, este clar că există urgențe care necesită acțiuni rapide și coordonate. Una dintre prioritățile imediate este stabilirea unor criterii clare și unitare pentru încadrarea produselor, eliminând confuziile și interpretările eronate care îngreunează gestionarea. De asemenea, implementarea unei legislații clare și stimulatorii pentru economia circulară este esențială pentru a încuraja practicile sustenabile și responsabile.

O altă urgență este nevoia de digitalizare a proceselor de monitorizare și colectare a datelor pentru a permite o gestionare mai eficientă și transparentă a deșeurilor. Aceasta ar implica dezvoltarea unui sistem unitar de raportare și utilizarea tehnologiei pentru a asigura o trasabilitate adecvată a produselor pe tot parcursul ciclului lor de viață.

Pentru a depăși aceste provocări, experții au propus mai multe soluții practice. Una dintre propuneri este dezvoltarea și implementarea unui sistem de garanție-returnare pentru dispozitivele electronice mici, cum ar fi țigările electronice de unică folosință, care prezintă un risc semnificativ de incendiu. Acest sistem ar putea stimula colectarea și reciclarea acestui tip de deșeuri într-un mod eficient.

De asemenea, conferința a subliniat importanța creșterii investițiilor în infrastructura de colectare prin dezvoltarea centrelor de aport voluntar, care să acopere atât zonele rurale, cât și urbane. O astfel de rețea de colectare bine dezvoltată ar facilita gestionarea deșeurilor și ar crește ratele de reciclare.

Un alt punct crucial este cooperarea la nivel național și internațional pentru a împărtăși cele mai bune practici și pentru a alinia reglementările la standardele internaționale. Parteneriatele între sectorul public și privat sunt esențiale pentru a mobiliza resursele necesare și pentru a implementa soluții inovatoare și sustenabile.

Evenimentul dedicat provocărilor și soluțiilor în gestionarea deșeurilor electrice și electronice a evidențiat necesitatea unei abordări integrate și proactive pentru a face față provocărilor emergente. Este esențial să se lucreze concertat pentru a implementa schimbările necesare, astfel încât să se asigure un mediu mai curat și o economie mai circulară. Implicarea tuturor actorilor din industrie, alături de autorități, este crucială pentru a transforma problemele de mediu într-o oportunitate de dezvoltare durabilă.

Înregistrarea video a conferinţei poate fi vizionată aici.● ecologic