Organizaţia Patronală şi Profesională OPP Remat atrage atenţia asupra modului în care este implementată şi transpusă în legislaţia naţională Directiva 2012/19/UE privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE). Preşedintele OPP Remat, Cristian Dumitru, a evidenţiat o serie de aspecte practice şi legislative cu care se confruntă operatorii din domeniul gestionării deşeurilor de echipamente electrice şi electronice — operatori economici implicaţi în întreg lanţul de colectare, tratare şi valorificare a acestor deşeuri — care contribuie în mod direct la îndeplinirea obligaţiilor asumate de Statul Român.
Problemele de transpunere ale Directivei 2012/19/UE în legislația națională
După cum știm, Directiva privind DEEE a fost transpusă în România prin OUG nr. 5/2015, recent modificată și completată prin Legea nr. 127/2024. Din analiza noastră juridică, există câteva prevederi care depășesc cadrul european și creează, în practică, obstacole pentru operatorii economici.
Sursa foto: ecologic
• Condiționarea autorizării de mediu de relații contractuale cu producătorii
Conform art. 25 alin. (1) și (2) din OUG nr. 5/2015, operatorii care solicită autorizație de mediu pentru activități de tratare DEEE sunt obligați să dețină un contract de prestări servicii cu producătorii de EEE sau cu organizațiile colective ale acestora.
Această condiționare nu se regăsește în Directiva 2012/19/UE și, din punctul nostru de vedere, încalcă principiile liberei concurențe prevăzute de art. 101 și 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, precum și Directiva (UE) 2019/1 privind aplicarea normelor de concurență.
Mai mult, această legare a autorizării de mediu de o relație comercială contravine Directivei 2011/92/UE privind evaluarea impactului asupra mediului si a OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului, întrucât actul de reglementare trebuie să vizeze exclusiv aspectele de mediu, nu relațiile contractuale dintre operatori, unde şi pentru cine se poate presta servicii.
În practică, acest lucru blochează accesul pe piață al unor operatori noi și favorizează o concentrare artificială a pieței în jurul câtorva organizații colective. Ne întrebăm ce se întâmplă în situația în care o organizație colectivă refuză să încheie acest tip de contract sau condiționează la un anumit preț relația comercială, legiuitorul neavând nicio sancțiune pentru această practică.
• Excepția nejustificată privind panourile fotovoltaice
Legea nr. 127/2024 introduce o excepție importantă: producătorii care introduc pe piață panouri fotovoltaice nu mai datorează contribuția pentru gestionarea DEEE („Timbrul Verde“).
Această derogare nu există în legislația europeană, iar Directiva 2012/19/UE nu prevede nicio excepție pentru acest tip de echipamente.
În consecință, România riscă să fie în neconformitate cu dreptul UE, întrucât statele membre nu pot exclude unilateral categorii de produse de la obligațiile financiare de gestionare a deșeurilor.
Mai mult, măsura creează o discriminare internă:
– dacă un panou este comercializat individual, se plătește timbrul verde;
– dacă același panou este montat într-o centrală fotovoltaică și ulterior instalația este vândută sau societatea își cesionează acțiunile, nu se mai plătește nimic.
Este o lacuna juridică care distorsionează concurența și afectează sustenabilitatea sistemului de colectare a DEEE.
Mai mult de atât, în anul 2025 aproximativ 70% din totalitatea panourilor fotovoltaice introduse pe piața națională s-au achiziționat pentru a se monta de către beneficiarii importului, iar pentru acestea nu s-a datorat taxa de mediu. Ne întrebăm cine o să suporte contul de gestionare a panourilor fotovoltaice atunci când ele devin deşeuri, deoarece proprietarii nu le vor declara deşeuri, ele putând rămâne montate pe teren fără să deranjeze sau să poată fi declarate de către o instituție ca fiind deşeuri. O să avem o situație similară cu situația importurilor de bunuri second-hand de astăzi.
• Certificarea obligatorie conform standardelor europene
Un alt aspect recent introdus de Legea nr. 127/2024 prevede că operatorii autorizați pentru tratarea DEEE trebuie să demonstreze conformarea cu standardele europene de tratare, valorificare și reciclare, prin certificate emise de entități acreditate sau certificarea activității.
În principiu, acest demers este salutar – promovează profesionalizarea sectorului. Însă, în prezent, în România nu există niciun organism de certificare acreditat pentru aceste standarde, așa cum precizează însăși Asociația Romană de Standardizare, prin adresa anexată. Astfel, operatorii economici sunt obligați să apeleze la entități din alte state membre UE, cu costuri extrem de ridicate.
În practică, acest lucru blochează accesul pe piață al operatorilor care nu pot să se certifice, și favorizează o concentrare artificială a pieței în jurul câtorva operatori certificaţi.
Totodată, precizăm faptul că pentru alte categorii de deşeuri nu există această obligaţie, de exemplu: valorificarea ambalajelor SGR, anvelopelor, vehicule scoase din uz sau a altor tipuri de deşeuri, pentru care nu se solicită conformarea cu standardele europene.
Din aceste motive mai sus menţionate, OPP REMAT solicită prorogarea aplicării obligației de certificare până la momentul în care România va dispune de un organism de certificare național acreditat.
Propuneri constructive
OPP REMAT formulează trei propuneri concrete:
– Eliminarea condiționării comerciale din procesul de autorizare de mediu, astfel încât evaluarea să rămână strict tehnico-ecologică;
– Reanalizarea excepției privind panourile fotovoltaice, pentru alinierea la principiul „Poluatorul plătește“ și la Directiva 2012/19/UE;
– Amânarea termenului pentru certificarea obligatorie, concomitent cu dezvoltarea unui cadru național de acreditare pentru organismele din România.
În concluzie, operatorii din domeniul reciclării DEEE nu cer facilități, ci reguli clare, predictibile și echitabile, care să le permită să funcționeze în condiții de concurență loială și să contribuie real la atingerea obiectivelor de economie circulară.
România are specialiști, are infrastructură, are know-how. Ceea ce lipsește, uneori, este armonizarea între legislația națională și principiile europene.• OPP REMAT
