După numai o zi de la publicarea de către Comisia Europeană a Raportului de Implementare a Politicii de Mediu (EIR), care conţine şi un capitol referitor la România, Diana Buzoianu, ministra Mediului, Apelor şi Pădurilor, a organizat în data de 9 iulie a.c. o conferinţă de presă în care a prezentat stadiul de implementare la zi al proiectelor finanţate din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) gestionate de MMAP, menţionând că Ministerul Mediului încearcă să salveze ce se mai poate din PNRR.
„Astăzi, mai mult decât oricând, este momentul adevărului. Planul Național de Redresare și Reziliență nu este doar o listă de investiții – este un test de guvernare, de seriozitate, de responsabilitate administrativă. Și nu putem trece acest test decât spunând lucrurilor pe nume, dar și luptându-ne pentru fiecare proiect în parte, ca să salvăm toate fondurile europene care pot fi salvate“, a declarat Diana Buzoianu în deschiderea conferinţei.
Vă prezentăm în continuare principale date prezentate de către ministra Mediului cu menţiunea că ceea ce ea a numit a fi un „moment al adevărului“ este o radiografie a situaţiei extrem de gravă a implementării de către România a programelor de mediu din PNRR, ceea ce ar putea duce nu numai la pierderea acestor fonduri, ci şi la plata unor penalităţi uriaşe.
● În ceea ce priveşte Investiția 1 – managementului apei, care se referă la extinderea sistemelor de apă și canalizare în aglomerări mai mari de 2000 de locuitori, au fost alocate 600 milioane de euro pentru care ar fi trebuit să fie construiți 2.300 km de rețele de canalizare și 1.282 km de rețele de distribuție a apei. În momentul de față sunt semnate 220 de contracte de finanțare. La cele 220 de contracte de finanțare semnate au fost încheiate doar 61 de contracte de achiziții publice, iar în momentul de față au fost realizați doar 158 de km din cei 2.300 km de rețele de canalizare şi 70 de km din cei 1.282 de km de rețele de distribuție a apei.
● Investiția 2 este dedicată colectării apelor uzate în aglomerări mai mici de 2.000 de locuitori. Aici erau prevăzute 200 milioane euro pentru 320 kilometri de rețele de canalizare și 12.900 de sisteme individuale și sisteme corespunzătoare de procesare a apei uzate și colectare de ape uzate. Au fost semnate 67 de contracte de finanțare care ar fi trebuit să ducă la realizarea a 200 km de canalizare și 211 km de rețele de apă. În momentul de față avem semnate 18 contracte de achiziții de lucrări ceea ce reprezintă 52 kilometri de rețea de apă și 31 kilometri de rețea de canalizare din cei 320 de kilometri de rețele ce ar fi trebuit executate. Pentru nerealizarea acestor investiţii în reţele de canalizare și în sisteme de alimentare cu apă, riscăm o penalitate de 284 milioane euro.
● Investiţia 3 se referă la conectarea populației cu venituri mici la rețelele de alimentare cu apă și canalizare. Aici aveam la dispoziţie 168 milioane de euro pentru atingerea indicatorului de 70.851 de gospodării care ar fi trebuit să fie conectate la apă și canalizare. Au fost încheiate doar 14 contracte din 70.851.
● Investiţia 4 include realizarea a 409 km de linii de apărare împotriva inundaților, 13 baraje şi 13 poldere, investiții care ar trebui să fie gestionate de Apele Române pentru a ne salva infrastructura critică şi pentru prevenirea consecințelor inundaților. În acest moment, din cei 409 kilometri de linii de apărare împotriva inundaților, au fost realizați zero kilometri. Din cele 13 baraje au fost construite zero baraje. Din cele 13 poldere care ar fi trebuit să fie realizate astăzi, avem unul singur şi acesta aflat în construcţie.
● Investiţia 5 vizează dotarea cu echipamente specifice a celor 11 administrații bazinale. Valoarea totală a investiţiei este de 35 milioane euro. În acest moment au fost semnate contracte în valoare de 28 milioane euro. Aici progresul fizic este de 95%, deci echipamentele au fost achiziționate în proporție de aproape 100%.
● La Investiția 6 care se referă la cadastrul apelor, care avea o valoare de 30 milioane euro, înregistrăm astăzi un progres fizic de 55%.
● Investiţia 7 prevede extinderea rețelei naționale de observații în cadrul Sistemului Meteorologic Integrat Național, unde ar fi trebuit să fie achiziționate 300 de stații meteorologice automate și autonome de suprafață și 100 de stații agrometeorologice. Pentru această investiție aveam la dispoziție 40 milioane euro. Astăzi nu există nici măcar o stație meteorologică și nicio stație agrometeorologică care să fie instalată. Pentru nerealizarea acestor obiective riscăm o penalitate de 142 milioane euro.
● În ceea ce priveşte Componenta 2 – Păduri și protecția biodiversității avem investiţiile 1 şi 2 care se referă la împăduriri şi reîmpăduriri unde avem la dispoziţie 460 milioane euro. Astăzi au fost recepționate, conform datelor de la minister, 8.900 de hectare din cele 26.000 care ar fi trebuit realizate. Şi asta după ce componenta a fost renegociată și s-a acceptat scăderea la 26.000 de hectare de la 56.000. Pentru neîndeplinirea acestor ținte riscăm o penalitate de 176 milioane euro.
● Pentru pepiniere aveam prevăzute 50 milioane euro, care ar fi trebuit să ducă la realizarea a 90 de pepiniere. Astăzi au fost finalizarea 34 de pepiniere din cele 90.
● Pentru Investiția 3, privind actualizarea planurilor de management aprobate pentru zonele potențiale de protecție strictă în habitate naturale terestre și marine aveam alocate 120 milioane euro cu care trebuiau realizate cel puțin 100 de zone naturale protejate cu planuri de management actualizate. Astăzi, nu există nici măcar o zonă în care acest obiectiv să fi fost realizat, nefiind finalizată nici măcar o investiție pe această temă. Alte 250 de zone naturale protejate integrate trebuiau să aibă planuri de management. Nu a fost finalizată nici această investiție. Penalitatea pentru neîndeplinirea acestor jaloane este de 71 milioane euro.
● Investiția numărul 4 se referă la investiții integrate de reconstruire ecologică a habitatelor și conservare a speciilor aferente pajiștilor. Aici aveam un obiectiv de 1.700 hectare de habitate cu conectivitate refăcută. Au fost semnate doar două angajamente, dar nici pentru acestea nu a fost realizate investițiile. Trebuiau refăcute din punct de vedere ecologic 2.800 hectare de habitat de pajiști. Nu există nimic, nu au fost încheiate angajamente legale, deci nu s-a avansat absolut deloc pe acest subiect.
● Trebuiau să fie realizate cel puțin 100 hectare de suprafețe de lacuri de pe care să fie îndepărtate plantele acvatice în baza studiilor de fezabilitate. La această subinvestiție au fost încheiate șase angajamente legale. În momentul de față nu există finalizată nici măcar o investiţie din hectarele respectivelor suprafețe de lacuri.
● Pentru sistemul de monitorizare a sturionilor sălbatici au fost semnate contractele și există un proiect în derulare avansată. Avem de asemenea de construit 10 centre de vizitare și 40 de puncte de observație amenajate și dotate pentru vizitatori. Astăzi din cele 40 de puncte de observație şi cele 10 centre de vizitare nu a fost realizat concret, fizic, niciunul din aceste centre.
● Investiția 5. Sisteme integrate de reducere a riscurilor generate de viituri torențiale în bazinele forestiere. Pentru această investiție aveam la dispoziţie 22 milioane euro. În acest moment, din cele șase structuri deteriorate care ar fi trebuit să fie refăcute au fost refăcute cu același buget opt structuri. Deci aceasta este o investiție care a fost realizată complet. Şi în ceea ce priveşte construirea a cel puțin 30 de construcții aluvionare noi ne-am realizat obiectivele pentru că au fost realizate 163 de astfel de construcții.
● 4 hectare de teren trebuiau refăcute prin reîmpăduriri. Au fost reîmpădurite 9 hectare ceea ce înseamnă că obiectivul a fost realizat. Din cei 30 de kilometri de albii ce trebuiau restaurate au fost realizaţi 26 de km, urmând ca ceilalţi 4 km să fie restauraţi până la jumătatea anului viitor.
Managementul deşeurilor
● Avem o prima Investiție care se referă la dezvoltarea, modernizarea și completarea sistemelor de management integrat al deșeurilor municipale şi avem mai multe subinvestiții. Prima subinvestiție este dedicată înființării de centre de colectare de aport voluntar pentru care aveam prevăzuți 452 milioane euro. Au fost semnate 546 de contracte, dar în acest moment sunt încheiate doar 285 de contracte de furnizare.
● Pentru Subinvestiția privind construirea de insule ecologice digitalizate au fost semnate 219 contracte de finanțare. Din cele 13.000 de insule ecologice digitalizate au fost instalate și operaționalizate 3.000. Pentru neatingerea acestui jalon riscăm o penalitate de 142 milioane de euro.
● Subinvestiția 3 – înființarea și dotarea de centre integrate de colectare separate pentru aglomerări urbane. Aici trebuiau construite 14 centre de colectare de aport voluntar. Au fost semnate 13 contracte de finanţare şi există un singur contract care este într-un stadiu fizic de implementare avansat.
● Subinvestiția 4 – construirea de instalaţii de reciclare a deșeurilor pentru a îndeplini țintele de reciclare. Aici trebuiau să fie construite 26 de fabrici de reciclare. Până la momentul de față au fost încheiate 26 de contracte de finanțare. Referitor la acest subiect, Diana Buzoianu a spus că aceste contracte „nu sunt încă implementate, dar sunt fezabile până la finalul anului, până la mijlocul anului viitor“.
● În ceea ce priveşte infrastructura pentru managementul gunoiului de grajd și a deșeurilor agricole compostabile, obiectivul pentru sisteme de colectare și valorificare a gunoiului de grajd era construirea a 150 de sisteme integrate comunale şi modernizarea a 94 de sisteme comunale integrate pentru comunități cu platformă comunală. La acest capitol au fost semnate 101 contracte şi 10 angajamente legale, iar majoritatea dintre acestea abia acum încep să fie implementate.
● Producția de compost pe bază de gunoi de grajd și alte deșeuri compostabile. Aveam pentru această subinvestiție o țintă de 5 sisteme de compostare. În momentul de față a fost selectată și finanțată o singură investiție, un singur proiect din cele 5 care ar fi putut să fie realizate.
● Pentru creşterea capacităţii de producție a energiei din surse regenerabile trebuia să avem înființate și operaționalizate 5 sisteme de producere a biogazului. Astăzi, avem 5 contracte semnate pentru realizarea acestor sisteme.
● Pentru instituirea și operaționalizarea sistemului de combatere a exploatării forestiere ilegale – Sumal 2, aveam alocată o sumă de 46 milioane euro. Aici înregistrăm un progres fizic de 60%, deci promițător pentru a putea fi finalizat. În ceea ce priveşte digitalizarea unui număr de 32 de servicii publice de mediu, avem un progres fizic de 75%, deci promițător să fie finalizat.
Ministra Mediului a anunţat că în perioada următoare se va efectua un audit în toate autoritățile care nu au reușit să atragă din peste 50% din fondurile disponibile. „Noi mergem la negocierile cu Comisia Europeană încercând să salvăm absolut tot ce se poate salva“, a declarat Buzoianu.● ecologic
