Prezentul ne arată într-un mod înfricoşător cât de mult ne-am minţit crezând că noi, specia umană, vom supravieţui dezastrului pe care îl creăm în jurul nostru. Ne-am pierdut timpul în dezbateri, congrese şi conferinţe sterile legate de reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră fără a reuşi să înţelegem că încălzirea globală pune în pericol supravieţuirea noastră ca specie. Virusul care ne îngrozeşte acum pe toţi ne arată cât de insignifianţi suntem pe această planetă pe care o considerăm cu mare aroganţă ca fiind a noastră, a oamenilor.● Diana Uţă
Până de curând, când se făcea referire la efectele încălzirii globale se vorbea în special de fenomene vizibile, de evenimente meteorologice extreme, de topirea calotei glaciale sau de extincţia unor specii, fără a se putea măcar bănui cât de subtile şi de profunde pot fi efectele schimbărilor climatice. Studii din ce în ce mai numeroase demonstrează existenţa unei strânse legături între virusul COVID-19 şi încălzirea globală. Şi mai înfricoşător este însă faptul că acest virus ucigaş ar putea fi doar primul din infinitul arsenal de apărare al naturii pe care cu bună-ştiinţă noi, oamenii, am batjocorit-o ani de-a rândul.
În mod ironic, unele cercetări efectuate cu numai câţiva ani în urmă lansau ideea că schimbările climatice vor avea un efect benefic asupra sănătăţii noastre. De fapt acesta era şi unul dintre puţinele aspecte pozitive ale fenomenului. Aceste studii demonstrau, folosind date statistice, că încălzirea vremii ar duce la mai puţine decese cauzate de o serie de boli respiratorii, printre care şi gripa. La urma urmei, aceste boli erau mai frecvent întâlnite în zonele mai reci, acolo unde gripa se transmite mai agresiv, ca urmare a zilelor friguroase de iarnă şi a aerisirii insuficiente a locuinţelor. Vremea mai caldă, logic vorbind, ar contracara acest lucru.
Din păcate noile evenimente au infirmat teoria, iar cercetătorii sunt acum îngrijoraţi că schimbările climatice vor agrava de fapt pandemiile. Îngrijorarea are legătură cu modul în care virusurile, inclusiv cele gripale şi HIV, se dezvoltă şi se răspândesc în ultima perioadă. S-a dovedit deja că anumite tulpini de gripă care apar de obicei în timpul iernii sunt acum capabile să supravieţuiască foarte bine la temperaturi mai calde.
Noul coronavirus şi schimbările climatice
Noul coronavirus, această boală misterioasă a căilor respiratorii, a apărut în luna septembrie a anului trecut într-o piaţă de peşte din oraşul Wuhan. Atunci oficialii chinezi au crezut că virusul a fost transmis de la animale la oameni. Cu toate acestea, Zhong Nanshan din Comisia Naţională de Sănătate din China a declarat că două persoane care locuiau la sute de kilometri distanţă au luat virusul de la un membru al familiei care a vizitat Wuhan, ceea ce a demonstrat faptul că se transmite de la om la om, după cum a anunţat ministrul sănătăţii din China în data de 1 octombrie 2019.
Virusurile întâlnite în ultimii ani în Asia – în lunile de vară, nu iarna – sunt aduse de păsările migratoare care în urma încălzirii globale sunt „împinse“ spre nord de iernile devenite mai calde în ultimii ani. Aici păsările intră în contact cu alte specii şi prin urmare cu alte forme de gripă, ceea ce duce la formarea unor noi tulpini gripale potenţial periculoase. La o parte din această schimbare a contribuit şi La Niña, fenomenul meteorologic care a provocat temperaturi neobişnuit de scăzute ale apei de la suprafaţa Oceanului Pacific.
Este COVID-19 unul din aceste virusuri? Nu se ştie deocamdată, dar cert este faptul că strângerea laolaltă a unor specii de păsări şi animale care în mod normal nu s-ar fi întâlnit niciodată poate duce la apariţia unor combinaţii de viruşi care se modifică atât de profund şi de rapid încât depăşesc puterea de înţelegere a cercetătorilor.
Până acum gripa era considerată o boală de sezon. În ultimul timp însă s-a constatat că apariţia acestor boli din ce în ce mai agresive la începutul anului este strâns legată de iernile calde. Epidemiile vin mult mai devreme şi sunt mult mai periculoase atât prin numărul de oameni infectaţi, cât şi prin noile combinaţii rezultate prin modelarea materialului genetic al noilor tulpini gripale.
Primul caz de COVID-19 a apărut în septembrie 2019, după un an 2018 caracterizat în general de temperaturi extrem de ridicate pe timpul iernii. Nu putem decât să ne amintim cum semnalam pe atunci recorduri de temperatură fără a ne închipui ce avea să urmeze…
Va fi oprită pandemia de încălzirea vremii?
Anumite condiţii meteorologice s-au dovedit în timp a fi favorabile pentru dezvoltarea viruşilor. Mai ales când există condiţii cu presiune atmosferică scăzută şi ceaţă, microbii tind să supravieţuiască mult mai mult. Ei se ataşează de picăturile de apă, iar în lipsa vântului se menţin mai mult în aerul din jurul nostru.
Gripa are o relaţie paradoxală cu vremea. În emisfera nordică gripa prosperă iarna, când aerul este geros şi apoi scade primăvara, când temperaturile cresc. Cu toate acestea, în ţările tropicale, acolo unde climatul este de obicei cald, umed şi ploios, oamenii se îmbolnăvesc de gripă tot timpul anului. Cercetătorii studiază fenomenul, dar nu au încă un răspuns. „Este acolo tot timpul. Dar nu ştim de ce. Este un adevărat mister, deoarece virusurile gripale se răspândesc mai uşor în aerul rece şi uscat decât în zonele calde şi umede, dar la tropice ele sunt o problemă perenă“, a spus William Schaffner, profesor de boli infecţioase la Universitatea Vanderbilt.
Această contradicţie ar putea avea acum implicaţii majore pe plan global. În timp ce schimbările climatice duc la ierni mai scurte şi mai calde, anotimpuri propice gripei mai puţin severe, oamenii de ştiinţă spun că modul în care virusul funcţionează la tropice sugerează că în deceniile următoare vremea mai caldă şi mai umedă ar putea face din gripă o problemă pe tot parcursul anului pentru întreaga omenire.
„Nu ar fi surprinzător să vedem că sezonul de gripă se extinde pe tot parcursul anului pe măsură ce lumea se va încălzi. În plus vremea mai caldă ar putea oferi virusului şi un timp suplimentar pentru a produce mutaţii prin schimbarea materialului său genetic”, a spus Robert T. Schooley, specialist în boli infecţioase şi redactor al revistei Clinical Infectious Diseases.
Până anul trecut, în Statele Unite virusul evolua timp de câteva luni iarna şi înceta în mare parte primăvara. Dar dacă virusul continuă să se schimbe pe tot parcursul anului, ar putea începe să apară forme de gripă mult mai periculoase.
Dacă din nefericire COVID -19 este acest tip de gripă, lupta noastră pentru supravieţuire va fi asemănătoare cu celebra întrecere dintre un iepure şi o ţestoasă. Iepurele ar putea ajunge primul la linia de sosire, dar în final atât el cât şi ţestoasa se vor îmbolnăvi.
Natura îşi reintră în drepturi
Trecerea în repaos forţat a unei mari părţi din omenire a dus cum era de aşteptat la reducerea poluării. Ceea ce a fost surprinzător a fost scara acestei reduceri. Imaginile din satelit au arătat o scădere uriaşă a nivelului de dioxid de azot în China prin comparaţie cu aceeaşi perioadă din anul 2019. Fei Liu, un cercetător al calităţii aerului de la Centrul de Zbor Spaţial Goddard, a declarat că este pentru prima dată când vede o scădere a dioxidului de azot atât de dramatică pe o zonă atât de largă şi că a mai fost constatat un fenomen similar în perioada recesiunii economice din 2008, dar atunci schimbările au fost treptate.
Potrivit Centrului pentru Cercetări în Domeniul Energiei şi Aerului din Finlanda, emisiile de dioxid de carbon au scăzut cu 200 milioane de tone într-o perioadă de câteva săptămâni, o cantitate echivalentă cu jumătate din emisiile Marii Britanii dintr-un an.
În nordul Italiei, după ce a fost instituită carantina, Agenţia Spaţială Europeană (ESA) a observat un declin accentuat al emisiilor de dioxid de azot în regiunea văii Po din nordul ţării: „Deşi ar putea fi variaţii uşoare ale datelor din cauza plafonului de nori şi a vremii schimbătoare, suntem încrezători că reducerea emisiilor observată coincide cu carantina din Italia care a dus la scăderea traficului şi reducerea activităţilor industriale“, au declarat reprezentanţii agenţiei.
În Veneţia apa a devenit cristalină, peştii şi lebedele au luat în stăpânire canalele, porcii mistreţi au intrat până în centrul marilor oraşe, au fost văzuţi delfini în portul Cagliari, iar raţele sălbatice au ocupat celebrele fântâni din Roma. Chiar şi în Bucureşti aerul a devenit pentru un timp respirabil. Până când a început arderea gunoaielor în depozitele de deşeuri. ●
