Flăcările „au înghiţit“ unul dintre ultimele refugii ale vulturilor din Europa

Incendiile care devastează în prezent Grecia nu îi afectează numai pe oameni. Dezastrul este unul uriaş pentru toată fauna sălbatică din regiunile care au căzut pradă flăcărilor, una dintre acestea fiind Parcul Național Pădurea Dadia-Lefkimi-Soufli, una dintre cele mai importante arii protejate la nivel european și internaţional cu o suprafaţă de 428 km², dintre care 72,9 km² sunt strict protejați.

În acest parc naţional trăiesc o mare parte din speciile de floră și faună unice în Peninsula Balcanică, Europa și Asia. Mozaicul peisagistic, format din păduri de pin și stejar întrerupte de poieni, pășuni și câmpuri, era habitatul ideal pentru păsările de pradă.

Păsări

Parcul Național Pădurea Dadia-Lefkimi-Soufli găzduia trei din cele patru specii de vulturi din Europa (vulturul negru, vulturul grifon și vulturul egiptean) şi era singura zonă de reproducere a vulturilor negri din Balcani.

Pădurea Dadia-Lefkimi-Soufli era renumită în întreaga lume pentru diversitatea sa de păsări de pradă, deoarece aici au fost observate 36 din 38 de specii de păsări de pradă diurne europene. Ceea ce este deosebit de impresionant aici este coexistența a 3 din cele 4 specii de vulturi europeni: vulturul negru (Aegypius monachus), vulturul egiptean (Neophron percnopterus) și vulturul grifon (Gyps fulvus). Spre deosebire de restul răpitorilor care își vânează prada, vulturii sunt necrofagi.

În afară de vulturi, alte specii de păsări de pradă diurne trăiau în această zonă, multe dintre ele fiind „pe cale de dispariție“, conform Cartei Roșii de Date a Faunei din Grecia. Pe lângă păsările de pradă, aici trăiau aproximativ 166 de alte specii de păsări, dintre care două au fost caracterizate drept „pe cale de dispariție“ în Grecia: barza neagră (Ciconia nigra) și potârnichea cenușie (Perdix perdix), în timp ce alte 10 specii sunt „aproape amenințate“ și 5 sunt „vulnerabile“. Prezența berzei negre este deosebit de importantă, întrucât cele 30-35 de perechi care cuibăresc în zonă constituie o proporție considerabilă din populația reproducătoare a speciei din Grecia.

Mamifere

În Parcul Național Pădurea Dadia-Lefkimi-Soufli trăiau aproximativ 60-65 de specii de mamifere: căprioare (Capreolus capreolus), vidre (Lutra lutra), pisici sălbatice (Felis silvestris), lupi (Canis lupus), mistreți (Sus scrofa), jderi (Martes), nevăstuici (Mustela nivalis), bursuci (Meles meles) şi un număr mare de rozătoare mici. Remarcabilă era și prezența a 24 de specii de lilieci, dintre care cel puțin șase sunt protejate de legislația națională și internațională. Peșterile, precum și vechile mine din zonă servesc drept adăposturi pentru lilieci pe tot parcursul anului, în timp ce unele specii cuibăresc acolo și își au puii la sfârșitul primăverii sau începutul verii.

Reptile şi amfibieni

Prezența reptilelor și amfibienilor în parcul național este foarte importantă deoarece acestea constituie sursa de hrană pentru păsările de pradă, berzele și stârcii din zonă. În zonă au fost descoperite 15 specii de amfibieni, dintre care zece sunt broaște, inclusiv broasca cu burtă de foc amenințată cu dispariţia (Bombina bombina), în timp ce celelalte trei sunt două specii de tritoni și bine cunoscuta salamandră (Salamandra salamandra). Mai mult, au fost catalogate 29 de specii de reptile, mai precis patru specii de broaște țestoase, unsprezece specii de șopârle și paisprezece specii de șerpi. Broaștele sunt hrana preferată a berzelor, în timp ce vulturul auriu sau acvila de munte (Aquila chrysaetos) preferă țestoasele, iar vulturul şerpar (Circaetus gallicus) șerpii.

Distrugere aproape totală

Martinos Gaitlich, şef al politicilor de mediu ale Societății Ornitologice Elene, a declarat că Dadia, care a ars şi anul trecut şi continuă să ardă din nou anul acesta, este distrusă acum aproape în totalitate. „Distrugerea va fi acum aproape completă, iar Ministerul Mediului din Grecia nu pare să realizeze proporţia acestui dezastru. De aceea noi cerem interzicerea imediată a vânătorii în zone extinse din jurul Parcului naţional pentru a permite păsărilor să îşi găsească refugii în zonele neafectate de incendii“, a spus Martinos Gaitlich.

La sfârşitul lunii august puii de vultur negru şi vulturul alb sunt pregătiţi să zboare.Unii se descurcă, alţii au nevoie de mai mult efort. Au reușit oare ei să îşi părăsească cuiburile înainte de incendiu? Și-au părăsit cuiburile la timp? Acest gând îi chinuie acum pe activiştii organizațiilor de mediu active în Evros și mai ales în pădurea Dadia. „Iar cât timp focul încă arde, nu putem merge să evaluăm situația și să vedem dacă vulturii tineri s-au salvat sau au ars“, a declarat șefa programelor de protecție a mediului WWF Grecia, Panagiota Maragou.

Primele semne sunt de rău augur. În Dadia trăiau 35 de perechi de vulturi negri – cel mai mare vultur din Europa cu o anvergură a aripilor de până la trei metri – în singura colonie de reproducere a speciilor pe cale de dispariție din Balcani. Focul a mistuit cea mai mare parte a pădurii, distrugând colonia. Se estimează că poate doar opt cuiburi au supraviețuit într-un mic petic nears de pădure din mijlocul parcului.

„Vulturii negri își construiesc cuiburi mari (cu un diametru de aproximativ 2 metri ) în vârfurile pinilor negri, copaci foarte înalți (până la 45 metri înălțime). Dacă cuiburile lor sunt distruse, ei nu le reconstruiesc în orice alt copac, ci îl caută pe cel potrivit. Cel mai grav ar fi să ardă pădurea de brad. pentru că ea este un ecosistem terminal la sfârșitul succesiunii ecosistemelor forestiere care, iar dacă va fi distrus, va dura peste un secol pentru a fi restaurat. Lovitura este deja îngrozitoare pentru fauna sălbatică. Păsările și-au pierdut adăpostul, în timp ce alte animale au fost prinse de foc și arse. După cum se știe, zona Parnitha găzduiește singura populație de cerb roșu din Grecia, care a reușit să supraviețuiască după incendiul din 2007. Rămâne de văzut dacă va reuși de data aceasta“, a adăugat Panagiota Maragou.

Cauzele incendiilor din Grecia rămân deocamdată necunoscute, dar ipoteza că ele au fost provocate intenţionat devine pe zi ce trece mai plauzibilă. Ministrul grec al Protecției Civile, Vassilis Kikilias, a declarat că guvernul elen a arestat deja 140 de persoane cu acuzații legate de incendii, din care 79 sunt acuzate de incendiere.● ecologic