5.4 C
Bucharest
Thursday, December 8, 2022

Florian Pop: „Există o piață pentru compost în România, însă numai pentru cel de foarte bună calitate“

Parlamentul României a adoptat pe 19 august 2020 o lege privind de­șe­u­rile compostabile care impune printre altele și obligativitatea colectării se­parate a deșeurilor biodegradabile la nivel național. Pentru vedea cum este implementată această reglemen­tare și care sunt pro­blemele cu care se confruntă agenții economici din domeniu am vorbit cu Florian Pop, Country Manager al grupului FCC Environment, operatorul unei in­stalații de compostare de mare ca­pacitate din județul Arad.•ecologic

ecologic: Cum apreciați Legea privind gestionarea deșeurilor nepericuloase com­postabile? Era necesară o astfel de reglementare?

Florian Pop, Country Manager FCC Environment: În cazul în care discutăm despre Le­gea nr. 181/2020 pot spune că da, era necesară o reglementare a gestionării de­șe­urilor nepericuloase compostabile și apreciem mult acest demers. Privind din ex­terior, probabil că orice clarificare din această lege este extrem de bineve­ni­tă, însă privind din interior, din punctul de vedere al celor care se confruntă zi de zi cu operarea unei stații de compostare, pot spune că ne lipsesc exact us­ten­si­lele cele mai importante și anume normele tehnice de aplicare, care nu au apărut nici până astăzi, iar actul normativ face trimitere permanent la ele. Dacă citiți Legea nr. 181 veți găsi aproximativ 18 trimiteri la normele tehnice.
Să vă dau câteva exemple: „certificarea conformității calității compostului în con­for­mitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2019/1009 al Parlamentului Eu­ropean și al Consiliului din 5 iunie 2019 de stabilire a normelor privind punerea la dispoziție pe piață a produselor fertilizante UE și de modificare a Regulamentelor“ sau: „criteriile de conformitate pentru deșeurile biodegradabile, aditivi și agenți auxiliari care urmează a fi supuși compostării și digestiei anaerobe sunt definite în Normele tehnice privind ac­ti­vitatea de compostare și digestie anaerobă, denumite în conti­nu­are Norme tehnice, emise prin ordin comun de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor împreună cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale“.

ecologic: Există diferențe față de legislația din alte țări euro­pene?

Florian Pop: Nu aș putea să vă spun dacă există diferențe deoarece nu am studiat în amănunt această legislație în țările în care operăm. Ceea ce am făcut a fost să învățăm modul în care colegii noștri operează o stație de compost și să preluăm exemple din experiența lor.
O generalitate care se remarcă în țările europene în care operăm este aceea că aproape peste tot există o problemă de comercia­li­zare a compostului. Bineînțeles că aici nu vorbim despre compostul de calitate superioară, care este produs în cantități mici față de marea masă a compostului rezultat.
De aceea peste tot unde suntem prezenți în UE acordăm o aten­ţie de­osebită modului în care se face selecția separată a deșe­ului bi­o­de­gra­dabil și criteriilor de conformitate ale deșeurilor. Buleti­ne­le de analiză realizate asupra deșeurilor biodegradabile care in­tră în stație sunt foarte importante pentru a se asigura faptul că pro­du­sul „compost“ va fi acceptat în agricultură sau în alte do­menii. După cum știți, în Europa depozitarea este interzisă sau este taxată foarte mult, deci în procesul de compostare este ne­voie ca materialul rezultat să nu genereze costuri suplimentare.

ecologic: Credeți că prevederile privind colectarea deșeurilor com­pos­tabile pot fi puse în practică? În ce condiții?

Florian Pop: Bineînțeles că prevederile privind colectarea deșeu­ri­lor compostabile pot fi puse în practică, însă cred că este un pro­­ces de lungă durată și destul de costisitor. Poți să traduci și să tran­spui o lege europeană, însă să o implementezi este mai greu și aici mă refer la câteva aspecte majore.
Un prim aspect ține de selectarea deșeului biodegradabil la sursă, adică la noi acasă. Eu sunt sigur că un mare procentaj din po­pu­lația României, fără a jigni pe cineva, nu cunoaște în acest mo­ment care sunt deșeurile biodegradabile și nici modul în care ar trebui să le separăm de cele pe care le aruncăm la pubela neagră. Deci cred că este nevoie de un proces corect și susținut de co­mu­ni­ca­re, precum și de programe pilot ale căror bune practici să fie aduse la cunoștința populației.
Un al doilea aspect este legat de recipientele în care colectăm de­șe­urile biodegradabile și de modul în care o facem. De obicei de­șe­urile biodegradabile sunt colectate de operator cel puțin o da­tă pe săptămână. Dar unde vom ține aceste deșeuri pe timp de vară? În bucătăria din apartament? În ce recipient? Apare clar o pro­ble­mă olfactivă. Putem să evităm acest lucru prin pungi de plas­tic? Da, este o soluție, însă dacă pungile sunt și ele biodegrada­bile. Dar de unde le cumpărăm? Ni le va oferi gratuit operatorul? Avem în afara blocului sau a casei pubele maro? Sau ne chinuim în casă să facem selectarea de­șeului biodegradabil și îl aruncăm tot la pubela neagră, în amestec cu celelalte deșeuri?
Un al treilea aspect este legat de obligativitatea de a dota populația cu pubele maro, precum și de preluarea de către operator prin colectare separată a acestui flux de deșeuri.
Al patrulea aspect este legat de produsul finit „compost“, care poate fi folosit în diverse do­­­menii și este nevoie de norme tehnice comune ce trebuie respectate de toate ministerele în cauză, conform Legii compostului.

ecologic: Care sunt avantajele unei stații de compost?

Florian Pop: Marele avantaj al unei stații de compost este reducerea cantităților duse la depo­zi­ta­re. Noi am analizat cantitățile primite de când operăm depozitul de la Arad și vă pot spune că din aproximativ 8 mii tone circa 47% s-au pierdut prin evaporare în tuneluri și pe platformă. Deci aproape 4 mii tone au fost deturnate de la depozitare prin operațiunile de compos­tare. Dacă stația de compost ar merge la capacitatea ei maximă am putea probabil ajunge la 8-9 mii tone deviate de la depozitare anual. Dacă am înmulți cu numărul de județe am ajunge la un total de peste 320.000 tone deviate de la depozitare în fiecare an.

ecologic: Care sunt principalele probleme cu care vă confruntați în ceea ce privește cali­ta­tea deșeurilor biodegradabile pe care le primiți spre procesare?

Florian Pop: La stația de compost din Arad ajung în principal două fluxuri de deșeu biodegrada­bil.
Un prim flux vine în acest moment în cantități mici din parcuri și grădini, este un deșeu verde dar și lemnos, de bună calitate, însă sezonier. Cel de-al doilea flux este deșeul de la po­pulație, care vine în mod regulat în cantități mai mari, dar are o calitate mult mai slabă.
Pentru noi este o mare problemă calitatea precară a deșeurilor biodegradabile de la popula­ție. Ele sunt contaminate cu diverse materiale ce nu pot fi eliminate prin sortare. Această problemă se vede de fapt în calitatea deșeului, care nu poate fi vândut sau acceptat cu ușurință în di­ver­se domenii și ajunge finalmente la depozit ca material de acoperire.

ecologic: Ce cantități de deșeuri de acest tip ați primit în acest an și ce capacitate de preluare are stația pe care o operați?

Florian Pop: Suntem în cel de-al treilea an de operare a concesiunii Stației de Compost Arad, care face parte din SMID Arad și a fost construită cu fonduri europene. Stația are o capacitate de 19.000 tone pe an și include cinci tunele închise cu o cantitate minimă de procesare de 300 tone per tunel.
În primele șase luni ale acestui an am primit circa 2.800 tone de deșeuri, deci estimarea pentru sfârșitul de an este de 5.600 tone, din care 16% din parcuri și grădini, 78% de la populație și 6% din afara județului.

ecologic: Există o piață pentru compost în România? Care ar fi so­luțiile pentru creșterea cererii de compost?

Florian Pop: Cu siguranță există o piață pentru compost în România, însă numai pentru cel de foarte bună calitate. Iar cea mai bună calitate vine cu precădere din deșeurile verzi din parcuri și grădini. Noi am reușit să vindem tot stocul de compost de cea mai bună calitate către un producător de rulouri de gazon, însă can­titatea vândută reprezintă doar 6% din total.
Restul de compost este în stoc și ne confruntăm cu refuzuri de la ma­joritatea jucătorilor mari din agricultură. Mă refer la com­pos­tul pe care noi îl considerăm de calitatea a doua. Având în ve­de­re cantitatea mare de material lemnos din componență, în­cer­căm să îl vindem ca material cu putere calorică pentru fabri­ci­le de ci­ment. Avem în plan să încercăm o colaborare și cu un pro­du­cător de peleți.
Pentru aceste două tipuri de calități ale produsului finit credem că micii sau marii producători din agricultură ar trebui subvențio­nați de Ministerul Agriculturii să cumpere compost natural pentru o producție ecologică. Astfel tot ciclul reciclării se va închide.

ecologic: Cum evaluați colaborarea cu autoritățile locale și mai ales cu ADI-SIGD în ceea ce privește funcționarea SMID și im­plicit a fluxului de deșeuri biodegradabile?

Florian Pop: Avem o relație foarte bună cu autoritățile locale și cu ADI-SIGD și ne dorim ca această relație să capete noi valențe. Mă refer la sprijinul pe care îl așteptăm de la autorități în a im­ple­men­ta cât mai rapid colectarea deșeurilor biodegradabile în orașul Arad, de unde așteptăm o cantitate care să optimizeze func­ți­o­-
narea stației de compost.
De asemenea, ne dorim ca autoritățile locale și cele centrale să ne susțină și să faciliteze procedura de primire de deșeuri bio­de­gra­da­bile de bună calitate și din județele învecinate, în limita ca­pa­ci­tății libere a stației. Sunt localități la 40-50 kilometri distanță, în ju­dețul Timiș, care nu au soluții viabile pentru deșeul verde și do­resc să îl aducă la noi. Pe lângă îmbunătăţirea calității com­po­s­­­tu­lui și implicit posibilitatea de a-l vinde, acest lucru poate du­ce și la creșterea eficienței în operare.

ecologic: Cum vedeți dumneavoastră viitorul compostului în România?

Florian Pop: Operațiunea de compostare va avea un rol important alături de stațiile de sortare și de tratare mecano-biologică în pro­cesul reducerii cantității de deșeuri și al devierii de la depo­zi­tare. Însă pentru a beneficia de avantajele compostării este nevoie de o implementare a operațiunii cât mai rapidă și mai uniformă în toate județele.
Iar dacă vorbim de compost ca produs, el trebuie promovat și folosit atât în gospodării, cât și în agricultură, fiind un fertilizant natural. Chiar și eu l-am folosit cu rezultate peste așteptări atunci când am reînsămânțat gazonul. Eu cred în viitorul compostului în România.

Publicitate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Publicitate

Cele mai recente articole

Publicitate

Alte articole

Mai multe articole

Folosim cookie-uri pentru a vă oferi cea mai bună experiență online. Prin acord, acceptați utilizarea cookie-urilor în conformitate cu politica noastră privind cookie-urile.

Privacy Settings saved!
Setările de confidențialitate

Când vizitați orice site web, acesta poate stoca sau prelua informații pe browserul dvs., mai ales sub formă de cookie-uri. Controlează-ți aici serviciile personale de cookie-uri.

Aceste cookie-uri ne permit să numărăm vizitele și sursele de trafic, astfel încât să putem măsura și îmbunătăți performanțele site-ului nostru.

  • _ga
  • _gat
  • _gid

Decline all Services
Accept all Services