Elena Gaspar Ion: „În România programul BEACON s-a bucurat de un real succes“

În urmă cu trei ani în șapte țări europene a început un program de educație privitor la acțiunile climatice numit „Bridging European and Local Climate Ac­tion“. Unul dintre cei doi parteneri selectați de fi­nanțatorul programului, Ministerul Mediului din Germania, a fost Asociația Sistemul Național de Reciclare a Bateriilor (SNRB), una dintre cele mai importante organizații de transfer de responsabilitate din domeniul deșeurilor electrice și electronice din țara noastră. Despre modul cum a decurs acest program și despre rezultatele obținute am vorbit cu președintele Asociației SNRB, Elena Gaspar Ion. • ecologic

BEACON

Bridging European and Local Climate Action (BEACON) este un pro­iect care promovează ac­ţiunile climatice și facilitea­ză schimbul între guvernele naţi­o­nale, municipa­li­tă­ţile și școlile din Europa cu scopul de a consolida cooperarea și de a crea ambiţii comune pentru re­a­li­zarea obiectivelor Acordului de la Paris.
Pentru a crește gradul de con­ști­­en­­ti­zare cu privire la schim­bă­ri­le cli­matice și a stimula ac­ţi­uni­le la nivel individual, 55 de insti­tu­ţii de învăţământ din Republi­ca Cehă, România, Bulgaria și Ger­mania au fost implicate în proiect. Specia­liștii au analizat programele școlare și acţiunile climatice în programele educaţionale exi­stente, au dezvoltat modele de stimulare și planuri de acţiune de eco­nomi­si­re a e­ner­giei în școli, au organizat ate­li­ere, instruiri și tururi de studiu.
Iniţiatorul proiectului, Ministerul Me­diului din Germania, consideră că școlile pot fi pionieri și factori de decarbonizare profundă și de pro­cese de transformare socială, de­oarece acţiunile lor au un poten­ţial considerabil pentru creșterea eficienţei energetice și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

ecologic: Asociația SNRB este unul dintre par­te­nerii selectați în programul BEACON (Brid­ging European and Local Climate Ac­ti­on). Ne puteți spune care au fost rezultatele a­cestui program?

Elena Gaspar Ion, președintele Asociației Siste­mul Național de Reciclare a Bateriilor: Am avut onoarea să fim unul dintre cei doi partene­ri din România selectați în acest program care anul acesta a ajuns la final. Inițial BEACON a fost gândit ca un program educațional des­fășurat în șapte țări europene prin care să se susțină implementarea conceptelor de re­du­cere a consumului din unitățile de învăță­mânt, fie că vorbim despre energia electrică, ter­mică sau apă.
Acum, la final, pot spune că în România pro­gra­mul BEACON s-a bucurat de un real succes. Ini­țial s-au înscris 10 școli, după care numărul lor a crescut la 20, iar în ultima perioadă cererile venite din partea u­ni­tăților de învățământ care doresc să implementeze acest pro­iect a ajuns la peste 50.
Am remarcat că și autoritățile locale au devenit foarte intere­sa­te de ceea ce urmărește programul BEACON și nu ne miră acest lucru pentru că știm că spitalele și școlile sunt cei mai mari consumatori de energie și implicit de bani pentru autoritatea lo­ca­lă. Iar dacă o școală poate face economii în privința energiei elec­trice, a energiei termice și a consumului de apă, acest lucru în­seam­nă niște economii aduse la bugetul local.
Avem de exemplu Școala „Anton Pann“ cu un efectiv de 1.400 de elevi din Râmnicu Vâlcea, unde am realizat un studiu ale cărui rezultate vor fi publicate în curând și în care există câteva suges­tii clare privitoare la modul în care ar trebui să se facă reabili­ta­rea unităților de învățământ. În acest studiu am folosit datele ra­por­tate la anul 2019, pentru că 2020 a fost un an atipic, în care ac­ti­vitatea școlară s-a desfășurat online, iar datele privitoare la re­ducerea consumului de energie nu sunt relevante. De exemplu, pen­tru această școală cheltuielile primăriei cu tot ceea ce înseam­nă electricitate, căldură și apă sunt mai mari de 38.000 euro anual. Analizând școlile din România și luând în calcul un număr mediu de 500 elevi per școală, la cele 6.200 de școli municipale am cal­cu­lat că o economie de doar 2% la consumul de energie și apă ar pu­tea duce la o scădere a cheltuielilor cu mai mult de 80 mili­oa­ne euro anual, iar asta doar în ce privește întreținerea clădirilor pen­tru unitățile de învățământ de stat.

ecologic: Concret, cu cât au fost reduse cheltuielile la școala din Râmnicu Vâlcea?

Elena Gaspar Ion: Deocamdată la Școala „Anton Pann“ am reușit să ob­ți­nem o reducere de 2%, dar datele exacte privind reducerea con­sumurilor le vom ști numai în momentul în care vom avea un an complet, în care școala a fost utilizată 100%.
În ceea ce privește căldura, reducerea este foarte mică pentru că școa­­la este conectată la sistemul municipal de energie termică, ceea ce face destul de dificilă o estimare a reducerii costurilor.
Cu toate acestea, la energie din calculele noastre prin aplicarea metodelor folosite în cadrul proiectului BEACON s-a reușit o reducere de 2%. Astfel, am luat în calcul că o reducere de 2% a consumului de energie termică ar putea duce prin aplicarea unor astfel de metode simple la o economie de aproxima­tiv două milioane euro la nivel național.

ecologic: Este posibil ca acest procentaj să crească în timp?

Elena Gaspar Ion: Ar putea să crească, dar noi aici ne referim la o economie care poate fi obținută prin aplicarea unor meto­de total non-financiare, cum ar fi aerisirea corectă, iluminarea și încălzirea corespunzătoare a clădirii.
Nu credem că trebuie să mai stăm cu caloriferele deschise la maximum în condițiile în care nu este nevoie. În plus, con­siderăm că acestea ar trebui închise la finalul orelor de curs. Vorbim despre niște metode foarte simple pe care noi le-am aplicat în aceste școli și care ar putea fi multiplicate la nivel național, dar și prin implicarea autorităților locale care ar putea acorda un premiu de motivare pentru școlile care intră într-un astfel de program.
Mai mult, în cadrul proiectului am demarat discuții cu câ­teva autorități locale dispuse să implementeze un astfel de sistem în școlile care se implică în acest program care nu con­ține doar partea de economie, ci are și o componentă pe­dagogică în care am folosit atât materiale dezvoltate de noi local, cât și materiale dezvoltate de partenerii noștri din Ger­mania și Bulgaria pentru activitățile practice și lecțiile cu privire la schimbările climatice și eficiența energetică.
În același context am demarat un parteneriat cu Ministerul Educației pentru implementarea unui curs opțional care să aibă aceste componente și care, spre deosebire de alte materii, are o componentă majoritar interactivă, astfel încât copiii au la îndemână exemple practice și pot face proiecte. Am făcut acest demers pentru că în decursul celor trei ani cât a durat proiectul BEACON am constatat că elevilor din țara noastră le lipsește interacțiunea directă în procesul de învățare a unor deprinderi.

ecologic: Cum a fost finanțat acest program și în ce țări s-a derulat?

Elena Gaspar Ion: Acest program este finanțat prin in­ter­me­diul Pro­gra­mului EUKI (European Climate Initiative) al Mi­nis­terului Mediului din Germania și a fost derulat în șapte țări: România, Bulgaria, Grecia, Polonia, Cehia, Portugalia și Ger­mania, din care au fost implicate 11 entități, două fiind din România.
Au fost implicate cinci unități din România, 20 de școli, iar noi am început să extindem programul către școlile care ne-au cerut acest lucru. Unul dintre obiectivele noastre era să susținem lecțiile deschise despre schimbările clima­ti­ce și eficiență energetică în școlile participante, dar în pe­ri­oada pandemiei acest lucru a devenit dificil pentru că în online copiii își închideau camera la un moment dat și cum­va era de înțeles.
În acest context am transformat lecțiile într-o competiție organizată integral online, deschisă tuturor grupelor de vârstă aceasta fiind și noutatea ei – numită „Earth Date“. Prima ediție s-a încheiat la sfârșitul lunii iunie, iar câștigătorii au fost co­piii din clasa a V-a a Școlii Gimnaziale nr. 56 din București.
Și noi am fost surprinși de succesul pe care l-a avut competi­ția. Copiii au primit o serie de materiale pe care trebuiau să le stu­di­e­ze pentru a-și putea pregăti argumentațiile. Faptul că cea mai mică participare la dezbatere a fost de aproximativ 100 de per­soane, iar cea mai mare de 420 ne-a făcut să realizăm că o ac­ți­u­ne in­teractivă generează o reacție mai bună atât din partea co­pii­lor, cât și din partea profesorilor și părinților în comparație cu o lecție deschisă obișnuită.
Intenționăm să continuăm această acțiune cu o nouă ediție pe care o vom derula în sistem hibrid: inițial online, iar se­mi­finalele și finala să fie organizate live. Dar bineînțeles că totul depinde de felul cum vor evolua lucrurile în pandemie.
Avem câteva programe în pregătire și cumva datorită a­ces­tui proiect mergem pe două direcții. Pe de-o parte co­la­bo­rarea cu autoritățile locale și cu școlile pentru a găsi îm­pre­ună soluții benefice atât pentru școală cât și pentru au­to­ri­tatea locală din toate punctele de vedere: pedagogic, im­pli­ca­rea comunității locale, dar și din punctul de vedere al e­co­no­miilor de consum de energie ce se reflectă asupra si­tu­a­ției financiare a autorității locale, care poate face alte lu­cruri cu acești bani. Pe de altă parte avem în vedere dezvoltarea de sis­teme interactive pentru școli și pentru a putea avea o răs­pân­dire cât mai mare ale acestora, vom tran­s­for­ma șco­lile care au fost deja în programul BEACON în cen­tre care la rândul lor vor răspândi în regiunea respectivă me­todele BEACON.
La începutul lunii iunie anul acesta am organizat o acțiune numită „Climate Action Day“ într-o municipalitate care dorește să implice în acest program toate școlile din Turda. În cadrul evenimentului a avut loc și o competiție de dezbateri în Salina Turda, unde mai mult de 190 de elevi au venit doar pentru a participa la aceste activități. Cel mai mare succes l-a avut mini-competiția de dezbateri transmisă live, câștigată de o echipă de copii din clasa a IV-a care a învins în finală o echipă de elevi de clasa a X-a.
Toate aceste evenimente și programe pe care le-am organizat ne-au demonstrat foarte clar că tendința în ceea ce privește edu­cația se deplasează foarte mult către zona practică, interactivă, și că a trecut momentul modului de educație clasic, cel puțin în ceea ce privește educația de mediu.