În România, mafia internațională a deșeurilor a descoperit rețeta perfectă pentru transformarea României în groapa de gunoi a Europei. Aduci sute de tone de deșeuri periculoase din Vest, le declari în fals ca fiind destinate „reciclării“, le abandonezi pe câmpuri sau le depozitezi la gropile de gunoi, iar apoi aștepți în liniște să treacă termenul legal de anchetă. Pentru că timpul lucrează în favoarea infractorilor, iar lentoarea sistemului judiciar actual le oferă o scăpare definitivă prin prescripție. Un caz descoperit de Garda Națională de Mediu și recent clasat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara (Dosar nr. 4827/302/P/2021) demonstrează falimentul actualului sistem instituțional.
Un caz din câteva sute
Cazul pe care vi-l prezentăm în continuare nu este o simplă abatere administrativă, ci o operațiune de amploare derulată de o societate din România care a importat aproximativ 100 tone de deșeuri pentru a le abandona pe câmp.
Pe scurt, în baza unui contract încheiat cu firma italiană ECO RECUPERI SRL, societatea românească SC Ross&Li SRL a adus în țară 22 de TIR-uri cu deșeuri din Italia, în total 99,78 tone de deșeuri de tonere de imprimantă și cam 7 tone de deșeuri din plastic și cauciuc.
Firma românească a susținut în acte că va recicla materialele prin procedee de gazeificare și piroliză la punctul său de lucru din localitatea Chișoda, comuna Giroc (județul Timiș). În realitate, autorizația sa de mediu îi permitea să proceseze prin piroliză un singur tip de deșeu pe șarjă (exclusiv plastic sau cauciuc, niciodată amestecate). Menționăm că tonerele de imprimantă conțin patru componente (oțel, aluminiu, plastic și cerneală) și, pentru a fi reciclate, necesită existența cel puțin a unei instalații de dezmembrare și separare pe care firma nu o deținea.
Pentru a scăpa de tonere, SC Ross&Li SRL a predat deșeurile pe 26 februarie 2020 către o altă societate, SC Ecotech-Trade SRL. Aceasta din urmă avea autorizația de mediu expirată încă din aprilie 2019 și nu avea dreptul legal nici să colecteze și nici să stocheze tonere de imprimantă. Astfel că SC Ecotech-Trade SRL a abandonat pur și simplu deșeurile pe un teren situat pe Strada 327 la nr. 16, în localitatea Pecica (județul Arad).
Probele prelevate de pe terenul de la Pecica de comisarii de mediu și analizate de laboratorul WESSLING ROMÂNIA SRL au arătat că tonerele abandonate se încadrau la codul 08 03 17 — adică deșeuri periculoase cu conținut de substanțe toxice.
Comisarii GNM și inutilitatea muncii lor
Deși comisarii Gărzii de Mediu și organele de cercetare penală din cadrul IPJ Timiș au adunat toate aceste probe, dovedind importul ilegal de deșeuri periculoase (art. 98 din OUG 195/2005), încălcarea regimului deșeurilor (art. 63 din Legea nr. 211/2011) și fals în declarații (art. 326 C.pen.), dosarul s-a blocat.
Ultimul import a avut loc la 20 septembrie 2019. Așa-zisa cercetare penală derulată de Poliție și Parchet a durat atât de mult încât să se împlinească termenul de prescripție de 5 ani (19 septembrie 2024). Astfel, prin Ordonanța din 26 mai 2026, procurorii au fost obligați să claseze dosarul. Nimeni nu a fost trimis în judecată, Statul a suportat cheltuielile judiciare, iar deșeurile periculoase au rămas abandonate la Pecica.
Iar acest caz este doar unul dintre sutele de cazuri de importuri de deșeuri care ajung abandonate pe câmpuri sau îngropate în România fără ca cineva să plătească în vreun fel pentru poluarea mediului.
Cazul celor aproape 100 de tone de deșeuri toxice abandonate la Pecica și scăpate prin prescripție este doar cel mai recent caz îngropat de autorități. Alte sute de dosare penale sunt clasate la Parchet în fiecare an.
De ce este GNM neputincioasă în fața infractorilor?
Marea problemă a sistemului actual al justiției de mediu este că GNM este un simplu organ administrativ de constatare. Comisarii GNM au expertiza tehnică, pot descinde pe teren, dar nu pot face acte de cercetare penală. În condițiile în care munca lor este anulată de incompetența sau de nepăsarea actualelor structuri de cercetare penală, toate dotările pe care le-au primit comisarii GNM, dronele de supraveghere, laboratoarele de analize și scanerele pentru controlul camioanelor nu sunt altceva decât bani aruncați în vânt.
Procedura actuală este o invitație la încălcarea legii
Cum funcționează sistemul actual? Comisarii GNM descoperă infracțiunea și întocmesc sesizarea penală. Dosarul este trimis către secțiile de poliție și parchetele locale. Acolo, un polițist sau un procuror, sătul deja de sute de dosare de furturi, accidente sau violențe de tot felul, primește un dosar tehnic de mediu pe care nu îl stăpânește, din simplul motiv că legislația de mediu este una dintre cele mai complexe din legislația românească.
Până când anchetatorii înțeleg cât de cât codurile de deșeuri, verifică autorizațiile și fac adrese, trec mai mulți ani. Și asta numai în cazul în care sunt dispuși să se familiarizeze cu legislația de mediu. Apoi, după trecerea a 5 ani, infracțiunea se prescrie, iar procurorul emite ordonanța de clasare.
În tot acest timp, comisarii GNM privesc neputincioși cum toată munca lor este anulată de lentoarea unui sistem judiciar nepregătit pentru combaterea criminalității de mediu.
Atribuții de poliție judiciară pentru GNM
Pentru ca scenariul de la Pecica să nu se mai repete, este nevoie de o modificare legislativă radicală, respectiv dotarea comisarilor GNM cu atribuții specifice de poliție judiciară.
Dacă comisarii de mediu ar avea un statut dublu (inspectori de mediu și ofițeri de poliție judiciară specializați), ancheta penală nu ar mai ajunge la polițiștii generaliști. Comisarii ar putea, sub supravegherea procurorului, efectua ei înșiși actele de urmărire penală, audieri de suspecți, percheziții, ridicări de documente financiare și dispunerea directă a expertizelor.
Astfel, modelul anchetelor derulate direct de specialiști ar reduce durata investigațiilor de la 5 ani la doar câteva luni. Dosarele ar ajunge rapid pe masa judecătorilor, iar infractorii ar putea fi trimiși la judecată cu mult timp înainte ca prescripția să devină colacul lor de salvare.
Modele de succes din alte țări
România nu trebuie să inventeze roata pentru a revoluționa sistemul de control în domeniul mediului. Statele europene care au reușit să își protejeze teritoriul de mafia deșeurilor au făcut acest lucru tocmai prin crearea unor structuri specializate de mediu cu puteri judiciare depline:
● Italia („Carabinieri Ambientale per la Tutela“) – Italia, țara de unde a provenit și transportul ilegal de la Pecica, folosește o unitate militarizată de elită dedicată exclusiv infracțiunilor de mediu, efectuează interceptări, percheziții și destructurează rețelele mafiote (Eco-mafia) în timp record.
● Spania (SEPRONA) – „Serviciul de Protecție a Naturii al Gărzii Civile“: Este prima poliție ecologică specializată din Europa. Cadrele SEPRONA au calitatea de poliție judiciară și investighează direct de la depozitări ilegale și trafic de deșeuri periculoase, până la braconaj și incendieri de păduri.
● Franța (OCLAESP) – „Oficiul Central de Luptă împotriva Atacurilor la Mediu și Sănătatea Publică“ combină anchetatorii cu specialiștii de mediu pentru a trimite infractorii direct în instanță, fără timpi morți birocratici.
Fără reforma GNM, România rămâne groapa de gunoi a Europei
Orice proiecte de modificare a legislației actuale de mediu, cum este propunerea de completare a Hotărârii Guvernului nr. 788/2007 privind transferul de deșeuri nu rezolvă cu adevărat problema infracționalității de mediu.
Cazul celor 100 de tone de tonere toxice abandonate la Pecica și prescrise la Parchet demonstrează că statul român nu este acum altceva decât un complice pasiv la distrugerea propriului mediu dacă nu schimbă legislația.
În timp ce infractorii de mediu numără milioanele de euro obținute din traficul ilegal de deșeuri, își înalță palate și își cumpără mașini de sute de mii de euro, cetățenii din Pecica și din alte comunități ale acestei țări continuă să respire un aer contaminat și să bea apă din pânze freatice poluate, plătind tot ei cheltuielile de judecată ale unor dosare clasate.
Provocările pentru GNM
Comisarii GNM sunt în principal ingineri, biologi sau specialiști în protecția mediului. Aceștia ar trebui școlarizați rapid în procedura penală (tactici de audiere, proceduri stricte de percheziție, respectarea dreptului la apărare etc.) pentru a evita anularea actelor din dosar.
Transferarea atribuțiilor specifice de mediu către GNM ar elibera un volum uriaș de muncă din sistemul MAI pentru că polițiștii nu ar mai fi nevoiți să devină peste noapte „experți de mediu“ în coduri europene de deșeuri (exemplu: cod 08 03 17 vs 08 03 18) sau în tehnologii de piroliză și gazeificare.
Când o firmă ar aduce un transport ilegal de deșeuri din străinătate, comisarii GNM ar putea dispune sechestrul pe camioane, utilaje și reținerea suspecților direct pe teren. Trimiterea dosarelor în instanță s-ar face mult mai rapid, iar făptuitorii ar risca pedepse cu închisoarea, confiscarea veniturilor ilegale și, foarte important, obligarea la plata costurilor de ecologizare a terenurilor.
Pe de altă parte, dobândirea statutului de poliție judiciară ar schimba radical cadrul legal de funcționare al comisarilor, supunându-i unor controale mult mai severe decât cele administrative actuale.
Subordonare dublă și supraveghere directă de către procuror
În calitate de organ de cercetare penală, comisarul nu ar mai răspunde doar în fața șefilor ierarhici din GNM (care pot fi la rândul lor numiți politic sau vulnerabili). El va lucra sub directa coordonare și supraveghere a procurorului de caz. Orice act penal efectuat va fi verificat de procuror, reducându-se astfel spațiul de manevră pentru decizii arbitrare.
Intrarea sub jurisdicția DGA și DNA
Ca funcționari administrativi, comisarii sunt verificați în principal de Corpul de Control sau prin anchete interne. Odată deveniți ofițeri de poliție judiciară, orice fapte de corupție ale acestora vor intra direct în raza de acțiune a Direcției Generale Anticorupție (DGA) și a Direcției Naționale Anticorupție (DNA), existând posibilitatea organizării de denunțuri, filaje, interceptări și realizării de flagrante de către structurile specializate ale statului.
Testarea de integritate și avizele obligatorii
Pentru a primi avizul de poliție judiciară emis de Ministerul Public, comisarii ar trebui să treacă prin verificări riguroase de securitate, testare psihologică și evaluare de integritate, filtre care în prezent nu există la angajarea unui simplu comisar de mediu.
Infracționalitatea de mediu este un fenomen extrem de vast, complex și distructiv, iar deșeurile reprezintă doar una dintre componentele sale vizibile.
Tăierile ilegale de păduri, defrișările catastrofale, lupta cu mafia lemnului, poluarea apelor, exploatarea ilegală de balastiere, braconajul, traficul de specii protejate, distrugerea biodiversității, poluarea masivă a aerului, arderea ilegală de deșeuri, utilizarea și traficul de pesticide și substanțe chimice periculoase sunt alte domenii unde alte sute de dosare sunt clasate anual înainte de a ajunge în instanță.
În acest context real, oferirea de atribuții de poliție judiciară Gărzii Naționale de Mediu nu este o simplă propunere administrativă, ci o măsură necesară pentru securitatea națională în condițiile în care infracțiunile de mediu au ajuns astăzi la un nivel de neimaginat. Fără această reformă, corupția și prescripția vor rămâne cei mai buni parteneri ai infractorilor de mediu. ● Matei Dumitru
