Ordonanţa de Urgenţă nr. 125/2022, celebră de acum prin modul în care a fost adoptată de Guvern şi apoi dezbătută mai mult de formă luni în şir în comisiile parlamentare, a devenit lege. O lege care nu clarifică însă nişte detalii esenţiale care au dus la un blocaj major în piaţa deşeurilor de ambalaje. Despre felul în care a fost adoptată, dar şi despre efectele acestei legi, am vorbit cu Geanin Şerban, preşedintele Asociaţiei OIREP Ambalaje.● ecologic
ecologic: Ordonanţa de Urgenţă nr.125/2022 a avut o istorie ciudată. Nu vreau să insistăm asupra modului cum a fost adoptată sau asupra consultărilor, care au fost mai mult formale. Ce aş vrea să ştiu este dacă în cursul multelor dezbateri din Parlament aţi sesizat vreun interes real din partea parlamentarilor faţă de modificările propuse de dumneavoastră.
Geanin Şerban, preşedintele Asociaţiei OIREP Ambalaje: După ce am participat la întregul parcurs al OUG nr. 125 prin Parlament am ajuns la concluzia că trăim în lumi paralele. Priorităţile parlamentarilor nu au nimic de a face cu aşteptările noastre şi mai ales cu nevoile celor care sunt afectaţi de deciziile autorităţilor. Noi am transmis propuneri argumentate tuturor comisiilor implicate în procesul de legiferare, atât la Senat, cât şi la Camera Deputaţilor. Au fost unii parlamentari interesaţi, care au înţeles că propunerile noastre de modificare a ordonanţei ar fi cele corecte şi nu cele ale ministerului. Din nefericire însă s-a dovedit din nou că „separarea puterilor în Stat“ este o poveste, pentru că în final a decis „disciplina de partid“. Au spus da, să trăiţi! Şi asta la tot ce şi-a dorit Ministerul Mediului. Iar aceasta s-a văzut în celeritatea cu care a fost dezbătută această Ordonanţă de Urgenţă.
ecologic: Concret, la ce va referiţi?
Geanin Şerban: OUG nr. 125 care a fost aprobată de Guvern în septembrie 2022 avea două prevederi cu un impact major asupra zonei operaţionale din zona de gestionare a deşeurilor de ambalaje, prevederi care au intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2023. Mă refer la modificarea sintagmei „încredinţate în vedere reciclării“ cu „efectiv reciclate“ şi la instituirea garanţiei în sarcina colectorilor şi salubriştilor. Noi consideram pe atunci că este timp suficient pentru ca ordonanţa să fie dezbătută până la începutul anului acesta, astfel încât la data de 1 ianuarie să ştim cu toţii cum vom lucra în 2023 şi să ne pregătim. Comisia de Mediu din Camera Deputaţilor nu a înţeles însă această presiune la care noi eram supuşi şi a finalizat aprobarea OUG nr. 125/2022 abia în luna mai a anului 2023.
ecologic: Care sunt efectele acestei tergiversări?
Geanin Şerban: Efectul imediat este acela că tot sistemul de gestionarea a deşeurilor de ambalaje a mers cu piciorul pe frână într-un an în care obiectivele de reciclare au crescut, şi nu cu puţin. La plastic, de exemplu, obiectivul de reciclare a crescut cu peste 60%, de la 22,5 la 35%. În aceste condiţii toată lumea care lucrează în domeniu a aşteptat cu mare nerăbdare forma finală aprobată de Parlament.
O mare problemă a fost generată de faptul că Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) nu a făcut publice normele pentru costituirea garanţiei astfel că în cele cinci luni care au trecut de la începutul anului fiecare a constituit această garanţie cum a considerat că e corect şi cum l-a avantajat. Acum toate scrisorile de garanţie din această etapă vor expira peste un an calendaristic, adică cu mult înainte ca toate controlele AFM să fie încheiate, ceea ce face ca practic scrisorile de garanţie emise în aceste luni să fie inutile.
Mai mult, pentru a nu se bloca sistemul, AFM a acceptat efectuarea tranzacţiilor în SIATD de către colectorii care nu au constituit garanţii sau scrisori de garanţie emise de IFN-uri care nu erau prevăzute în ordonanţă.
ecologic: Varianta aprobată acum de Parlament rezolvă aceste aspecte?
Geanin Şerban: Nu ştim. Ne-am întâlnit de câteva ori cu reprezentanţii Ministerul Mediului. Ne-am întâlnit, dar asta nu înseamnă şi că am avut un dialog. Ne-au chemat cu o zi înainte de dezbaterile din Comisia de Mediu ca să ne prezinte o variantă de constituire a garanţiei. Din start a fost clar că nu îi interesează în mod real părerea nostră, pentru că noi nu puteam exprima o poziţie oficială doar la o primă citire, fără o analiză şi mai ales fără aprobarea membrilor Asociaţiei OIREP Ambalaje. Dar ei au bifat faptul că ne-au consultat şi în Comisie au putut afirma că au avut un dialog cu industria. Fals!
Că nu au vrut să ştie şi părerea celor care urmează să implementeze deciziile lor este demostrat de faptul că ultima variantă nu am ştiut-o până la apariţia ei în Monitorul Oficial. Această variantă nu ne-a fost explicată nici măcar în cadrul şedinţei Comisiei de Mediu, iar articolele cu privire la garanţie au fost aprobate la pachet fără ca asociaţiile prezente la şedinţă să ştie ce se votează.
ecologic: Şi ce veţi face în continuare?
Geanin Şerban: Avem promisiunea că vom avea o întâlnire în data de 7 iunie a.c. cu dl. Aurelian Dobre pentru a înţelege această ultimă variantă. Până atunci însă noi am pierdut un timp preţios în care puteam înţelege şi explica la rândul nostru partenerilor noştri prevederile acestei legii. Acum probabil urmează alte săptămâni în care finanţarea colectării se va stopa până când se vor constitui garanţiile în noua formulă. Ceea ce mi se pare extrem de deranjant este că nimeni nu pomeneşte măcar de sumele cheltuite pentru constituirea garanţiilor iniţiale. Garanţii care vor fi anulate, iar banii vor fi pierduţi.
ecologic: V-am văzut în toată această perioadă spunând că schimbarea sintagmei „încredinţată în vederea reciclării“ vă afectează chiar mai mult decât constituirea garanţiei de către colectori.
Geanin Şerban: Aşa este. În ceea ce priveşte garanţia, noi nu am insistat prea mult, pentru că din punctul nostru de vedere constituirea acestei garanţii nu rezolvă ceva. Prin instituirea ei, ordonanţa îi încurajează pe colectorii dispuşi să încalce legea să fure cât mai mult, pentru că ei răspund doar cu 50 lei pe tonă, iar diferenţa de penalitate, de 1.950 lei pe tonă, o să fie plătită de cei care nu au nici o vină – OIREP-uri sau producători. Este atât de absurd, încât e şi greu de comentat… Şi da, modificarea sintagmei creează realmente probleme.
ecologic: De ce?
Geanin Şerban: Pentru că astfel se instituie o condiţie suplimentară în acest an şi anume că raportarea cantităţilor ce vor fi luate în considerare la realizarea obiectivelor să fie făcută doar după ce reciclatorii confirmă că deşeurile de ambalaje au fost introduse în instalaţia de reciclare.
Acest lucru înseamnă cănoivom putea plăti colectorii pentru serviciul prestat doar după ce reciclatorul care a primit deşeurile confirmă că le-a introdus în instalaţie. Deci colectorii şi primăriile vor primi banii cu o întârziere care în unele cazuri poate fi foarte mare. Pe nimeni nu a interesat însă această problemă.
Mai mult, nici ministerul, nici AFM nu ne-au răspuns la adresele oficiale prin care am solicitat să ni se spună care sunt documentele necesare şi suficiente pentru a şti că aceste cantităţi au fost introduse în instalaţie, pentru că fără aceste lămuriri, noi nu putem face plata partenerilor noştri. Şi asta, în condiţiile în care pentru aceeaşi obligaţie de reciclare, primăriilor, reciclatorilor externi şi începând cu data de 1 decembrie a.c. deşeurilor colectate prin Sistemul Garanţie-Returnare li se aplică o altă unitate de măsură. Lor li se acceptă ca moment al raportării cel în care reciclatorul confirmă că a primit cantităţile pentru reciclare.
Această abordare diferită pentru actorii din sistem este dovada că nici măcar autorităţile nu cred că mutatea momentului raportării ar reduce posibila fraudă. Este practic o întoarcere în timp la legislaţia modificată cu cinci ani în urma. De ce au făcut-o? Nimeni nu a înţeles.
ecologic: S-a discutat vreodată în comisii despre cum legea poate duce la creşterea cantităţilor de deşeuri reciclabile colectate? Nu acesta ar trebui să fie scopul final al acestei legi?
Geanin Şerban: Da, acesta ar fi trebuit să fie scopul principal al legii. Ori acum constatăm cu toţii în aceste cinci luni nu creşterea, ci scăderea cantităţilor raportate ca fiind reciclate. În plus vedem că a avut loc o creştere a cantităţilor de deşeuri exportate în dauna firmelor de reciclare româneşti care rămân astfel fără materie primă. Dar după cum spuneam, trăim în lumi paralele, zona politică nu este interesată de faptul că firmele româneşti îşi închid activitatea.
ecologic: Mai sunt câteva luni şi trebuie să vă îndepliniţi obiectivele de reciclare. O mai puteţi face?
Geanin Şerban: Sigur, cu condiţia ca autorităţile să realizeze că trebuie să lucrăm împreună. Este determinant ca la modificările Ordinului de Ministru nr. 578/2006 să fie aduse unele clarificări. Să definim ce se întelege prin „cantităţile care intră în instalaţie“, să stabilim clar cum se face dovada acestora şi care sunt documentele pentru asigurarea trasabilităţii, astfel încât fiecare să ştie exact ce obligaţie are, cum şi când se încheie această obligaţie. Sperăm ca AFM-ul să îşi respecte promisiunea de a discuta cu noi săptămâna următoare pentru a lămuri toate aceste aspecte, astfel încât sistemul să poată funcţiona fără întreruperi.
Considerăm că la fel de important este ca reprezentanţii ministerului Mediului să îşi aloce timp pentru a continua discuţiile cu noi privitoare la sistemul Clearing House, ca soluţie pentru creşterea cantităţilor colectate şi reciclate.
Clearing House este un sistem recunoscut la nivel european care poate duce la creşterea cantităţilor de deşeuri colectate prin asigurarea finanţării primăriilor la nivel naţional pe parcursul întregului an, la un cost corect. Tot acest sistem va fi susţinut prin campanii de informare şi proiecte pilot adaptate la specificul local. Noi suntem pregătiţi. Ministerul trebuie să vrea.
ecologic: Şi credeţi că ministerul doreşte implementarea sistemului Clearing House?
Geanin Şerban: Eu tot sper că vorbim nu de minister, ci de România. Ar trebui să vrem cu toţii implementarea acestui sistem.•
