Din data de 1 iunie 2023 toate statiile de carburanţi din România vând benzină şi motorină în amestec cu bioetanol şi biodiesel, o obligaţie care derivă din planul Uniunii Europene de reducere a emisiilor de CO2.• Matei Dumitru
Bioetanolul din benzină provine în special de la culturi agricole precum porumb, grâu și sfeclă de zahăr, iar biodieselul se obţine din uleiurile de răpiţă, de palmier sau de soia, dar şi din grăsimile animalelor. Cât de sustenabil, de bio sau de regenerabil poate fi un combustibil obţinut din cultivarea intensivă a terenurilor cu plante tehnice, care scoate din circuitul agricol suprafeţe mari de teren ce erau folosite pentru asigurarea hranei populaţiei, rămâne un mister.
Cât despre reducerea emisiilor ar trebui luat în calcul faptul că tot procesul de producţie al biocombustibilior, de la lucrările agricole, irigaţii şi până la procesarea finală, implică emisii considerabile de CO2.
Dar nu numai transportul rutier este vizat de această schimbare majoră. Aviaţia şi transporturile navale sunt obligate acum să folosească biodiesel şi carburanţi sustenabili.
Transport & Environment (T&E), o organizaţie ecologistă din Italia, a publicat un studiu din care reiese că în prezent „nu există o cantitate suficientă de grăsimi animale pentru a alimenta industria biodieselului și pentru a susține în acelaşi timp industriile hranei pentru animale de companie, cosmetice și săpunuri“. Acest lucru va duce, spun reprezentanţii organizaţiei, la o reorientare a producătorilor agricoli spre alte culturi decât cele de asigurare a siguranţei alimentare.
„Un zbor de la Paris la New York ar putea costa viaţa a 8.800 de porci“, se spune în studiul realizat de T&E care subliniază că „trebuie avut în vedere faptul că grăsimile animale sunt deșeurile unei industrii, cea a creșterii intensive a animalelor, care la rândul ei este nesustenabilă din cauza emisiilor de gaze cu efect de seră“. O altă problemă este cea a siguranţei zborurilor pentru că deocamdată nu există date suficiente referitoare la problemele pe care combustibilii obţinuţi din grăsimi de animale le pot avea asupra motoarelor de avioane.
Cu toate acestea se așteaptă ca cererea de combustibil obținut din subproduse de origine animală să se tripleze până în anul 2030, ca urmare a cererilor tot mai mari care vin din partea companiilor aeriene, o cerere generată în special de reglementările Comisiei Europene care prevăd creşteri mari ale cantităților de biocombustibili ce trebuie să fie folosiți în transporturi, raportat la consumul total anual. Astfel, până în anul 2050 biocombustibilul trebuie să fie folosit în aviaţie într-o proporţie de 63% din consum, iar în transportul naval 75%.
Biodiesel-ul, avantaje şi dezavantaje
Grăsimile animale sunt foarte saturate, adică grăsimea se solidifică la o temperatură relativ mare, ceea ce înseamnă că biodieselul pur (B100) obținut din grăsime animală ar trebui folosit numai într-un climat foarte cald. La amestecuri mai scăzute, cum ar fi B5 (un amestec de 5% biodiesel cu 95% petro-diesel), se pare că biodieselul nu are un efect prea mare asupra capacităţii de curgere a amestecului.
Grăsimile animale conţin frecvent diverse elemente care contaminează biodieselul şi care prin precipitare înfundă filtrele de combustibil. Fosfolipidele din aceste grăsimi pot dezactiva dispozitivele de post-tratare a gazelor de evacuare, iar polietilena din deşeurile de plastic, care de obicei este amestecată cu subprodusele animale, poate bloca fluxul de combustibil, fapt ce duce la necesitatea de a monta la motoarele diesel filtre suplimentare mult mai fine.
Unul dintre atributele importante ale biodieselului este că scade nivelul de poluanți nocivi din evacuarea motoarelor diesel. O excepție de la aceasta o reprezintă însă oxizii de azot (NOx), responsabili pentru formarea smogului, a ploilor acide, deteriorarea calităţii apei, efectului de seră și reducerea vizibilităţii în zonele urbane. Oxizii de azot sunt dealtfel foarte toxici atât pentru oameni, cât și pentru animale. Dioxidul de azot inflamează țesutul plămânilor și reduce imunitatea în fața infecțiilor pulmonare, afectând în special persoanele cu astm și copiii. Este demonstrat că biodieselul tinde să emită mai mulți oxizi de azot decât petrodieselul.
Sulful poate fi şi el o problemă pentru combustiblilul obţinut din grăsimi de animale. Biodieselul poate conține doar până la 15 ppm de sulf, dar s-a constatat că seul de vită sau grăsimea de pui conțin peste 100 ppm de sulf. Oxizii de sulf contribuie la acidifierea precipitațiilor, au efecte toxice asupra vegetației și solului şi pot provoca boli grave.
Creşterea emisilor de Compuşi Organici Volatili (COV) şi de dioxid de azot din biodiesel, semnalată de mai multe studii de specialitate, va mai avea un efect, şi anume scoaterea din circulaţie a unui număr mare de maşini care fie se vor defecta, fie nu vor mai putea respecta limitele de emisii corespunzătoare normelor de poluare cu care au ieşit din fabrică. De aceea credem că este important de ştiut cât biocombustibil conţine lichidul cu care vă alimentaţi maşinile.
Încă din anul 2018 Comisia Europeană a stabilit următoarele coduri: E5, E10, B7 şi B10, care semnalează cantitatea de biocombustibili din carburant. Simbolul E provine de la bioetanol, B de la biodiesel, iar numărul din dreptul fiecărei litere indică cantitatea procentuală de biocarburant din compoziția carburantului. E5 înseamnă că benzina cu care alimentezi și are în compoziție 5% bioetanol, iar B7 că motorina conţine 7% biodiesel.•
