24.2 C
Bucharest
Saturday, August 6, 2022

Ionuț Georgescu: „Cine va mai lucra în acest domeniu peste 15 ani?“

După o perioadă destul de complicată, FEPRA, una din cele mai importante organizații de transfer de responsabilitate din România, revine în forță pe piața deșeurilor de ambalaje. Pentru a afla mai multe despre planurile de dezvoltare ale companiei, despre sistemul de responsabilitate extinsă a producătorului și felul în care este perceput de autoritățile statului am vorbit cu Ionuț Georgescu, președintele Consiliului de Administrație al FEPRA EPR SA.• ecologic

ecologic: Cum a fost anul 2021 pentru FEPRA EPR SA?

Sursa foto: Uniunea Europeană

Ionuț Georgescu, președintele Consiliului de Administrație al FEPRA EPR SA: Anul 2021 a fost cel mai frumos, interesant, dar și cel mai greu an. În primul rând anul acesta am realizat că la FEPRA trebuie să facem o schimbare de paradigmă internă, care poate că nu a fost foarte bine comunicată în exterior și mulți s-au întrebat ce s-a întâmplat cu FEPRA în 2021.
Am realizat că pasiunea, obiectivele și dorința noastră de a face un sistem într-adevăr funcțional trebuie coroborate cu un „business process management“, termen care mi s-a părut la început desprins dintr-o carte SF. Dar este o carte de management care arată că „owner builds the structure and structure runs the business“, iar FEPRA a făcut acest lucru în 2021. S-a mutat din zona „owner runs business“ în zona „owner builds
the structure and structure runs the business“, iar focusarea mea a fost pe oameni, pe valori și pe competențe. Am schimbat aproximativ 75% din echipa de management a organizației, ceea ce a fost dificil pentru că într-o familie este destul de greu să iei asemenea decizii. Astfel că în luna februarie am luat decizia de reorganizare și ne-am focusat pe eficientizarea FEPRA în favoarea clienților și a partenerilor noștri, iar acest lucru se vede acum când FEPRA redevine un business solid, așa cum era cunoscută pe piață și chiar mai mult de atât.
2020 a fost anul în care am avut pentru prima oară o pierdere financi­ară, dar anul acesta, când sărbătorim cinci ani de la înființare, am reușit să avem profit și să acoperim pierderea înregistrată anul trecut.
Am făcut acest lucru cu un mare efort, cu sprijinul partenerilor noștri cărora le mulțumim pentru încrederea acordată: cli­enților, colectorilor, tuturor celor care au avut încredere în FEPRA și au decis că trebuie să existe în piață.
Trebuie să recunoaștem că piața deșeurilor din România este un ocean de sânge. Sunt mulți bani în această zonă. Dacă avem în vedere valoarea de acum a materialelor, eu cred că putem vor­bi de aproximativ un miliard de euro anual. Numai valoarea hâr­tiei a ajuns la peste 1.000 lei tona de deșeu, iar cu un an și ceva în urmă era de 75 lei.
FEPRA rămâne și redevine aceea companie stabilă, puternică, e­fi­cientă și acest lucru este posibil în primul rând datorită echipei. Iar oamenii care s-au alăturat anul acesta echipei FEPRA și că­rora eu le mulțumesc că au avut încrederea în viziunea și misi­u­nea noastră au mai adus un lucru important, și anume stabili­za­rea unor valori.
Este foarte important de știut de ce în cadrul unei companii este nevoie de valori; toate companiile oc­cidentale care au reușit să se impună pe piața națională și pe cea internațională au dezvoltat valori și cu cât acestea sunt mai apropiate de cele efective, cu atât compania este mai de succes. În acest moment focusarea noastră este să facem ceea ce spunem că facem.
FEPRA a trecut printr-o perioadă dificilă, iar când schimbi 75% din management este clar că nu este ușor, dar beneficiile a­ces­tei repoziționări ale societății sunt formidabile. Eu nu cred că greșesc când spun că acum suntem primii care vin cu ta­rife noi, mult mai eficiente decât cele din anul acesta, dar și din tre­cut. Iar aceste tarife noi sunt rezultatul direct al acestei eficien­ti­zări interne a echipei. Astfel, am convins clienții noștri să aibă încredere în noi și în angajamentul nostru de a atinge țintele.

ecologic: Dacă 2021 a fost un an în care FEPRA s-a reașezat, putem spune că anul viitor va fi un an în care organizaţia se va dezvolta?

Sursa foto: Uniunea Europeană

Ionuț Georgescu: Noi am pornit deja în forță și unele lucruri încetul cu încetul vor fi făcute publice. Ceea ce pot anunța acum oficial este că lucrăm la amenajarea spațiului pentru noul centru de compost, amplasat undeva în apropierea Bucureștiului, unde vor fi produse aproximativ 20.000 tone de compost pe an obţinut din deșeurile provenite din mâncare, în special din zona de retail și HoReCa.
Este primul centru de acest gen din jurul Bucureștiului și a­cum suntem în discuții cu privire la tehnologia necesară și la alte lucruri pe care dorim să le facem pas cu pas. În ceea ce privește PET-ul, în momentul de față pot spune oficial că am upgradat capacitatea noastră de la Hunedoara și avem echipamente noi achiziţionate din străinătate, care în perioada aceasta au fost livrate cu întârziere.
Un alt lucru extraordinar pe care l-am fă­cut anul acesta este că în aprilie 2021 organizația inițială pe care eu am condus-o, și anume INTERSEMAT, a primit o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție într-un do­sar definitiv în civil-comercial prin care raportul de inspecție fiscală al AFM-ului cu privire la activitatea INTERSEMAT a fost desființat în totalitate.
În 2015 a fost demarat acest dosar, proce­sul a durat șase ani, perioadă în care pe ba­za acestui raport de inspecție fiscală o com­panie respectabilă a murit. Totul din ca­u­za acestui raport care a fost anulat după șa­se ani de zile, o victorie care ne-a bucurat foarte mult, mai ales că ea a fost urmată de o alta. În anul 2018 FEPRA a primit tot de la AFM o mică penalizare aferentă pe­ri­oadei 2016-2017 în valoare de aproximativ 500.000 lei, plătită imediat, dar con­testată de noi în instanță. În acest moment am câștigat pe fond și așteptăm comunicarea o­ficială. Totodată am câștigat o eșalonare a pe­nalităţii primite în urma raportului de inspecție fiscală pe anul 2018. Plătim, dar și a­colo sun­tem în proces cu AFM. Am făcut toa­te a­ceste de­mersuri pentru că avem încredere totală în instanțele din România, dar spe­răm că nu va fi nevoie tot de șase ani pentru a avea o decizie definitivă.
Aș putea spune că suntem poate singurul OIREP care luptă și a avut câștig de cauză în instanțe, iar aceste cazuri ar putea fi folosite în cutuma judiciară. Nu avem ceva îm­potriva instituției numită AFM, dar vrem și trebuie să demonstrăm că ceea ce facem la FEPRA este să respectăm directiva europeană, să depunem toate eforturile necesare pentru a dovedi că un deșeu a fost co­lectat și reciclat în instalații conforme și că acest lucru a fost realizat în numele clienților noștri, ceea ce este mai important decât orice.

ecologic: Credeți că autoritățile înțeleg rolul acestui instrument economic care este Responsabilitatea Extinsă a Producătorilor?

Sursa foto: Agerpres

Ionuț Georgescu: Din păcate în România în ultimii ani lipsește viziunea cu privire la responsabilitatea producătorului, pentru că aceasta este exclusiv un drept privat al celui care pune pe piață un produs ambalat şi anume de a-și îndeplini ținta în comun cu ceilalți și în a-și eficientiza sistemul. Un OIREP nu poate fi nici Poliția Economică, Garda de Mediu, ANAF și nici Agenția pentru Protecția Mediului care dă autorizații. Iar în momentul în care un operator economic din România este autorizat de Ministerul Mediului să facă o activitate de colectare sau de reciclare, oare cine sunt eu OIREP să nu îl cred?
De asemenea, pot să spun că FEPRA este printre puținele organizații care fac controale și audituri la colectori și reciclatori, deși am auzit de la unii clienți că alte OIREP-uri nu au voie pentru că legea, colectorul sau reciclatorul nu le-ar permite. Noi ne-am înțeles cu colectorii și le-am spus că dacă vor să lucreze cu noi, atunci pentru elementele de risc trebuie să accepte auditul nostru. Am învățat din controalele statului și încercăm și noi să ve­rificăm același lucruri, dar fără să preluăm vreo obligație sau drept al vreunei autorități de control. Dar oare AFM sau Ministerul Mediului atunci când se uită în piață și văd că este o baie de sânge în domeniul deșeurilor se întreabă oare cum eliberează A­gențiile de Mediu autorizațiile sau cum se desfăşoară controalele Gărzii Naționale de Mediu? Sunt aceste acțiuni asemănătoare cu cele din Olanda, Germania, Austria sau Italia? Și dacă nu, cum putem îndrepta sistemul?

ecologic: Cum vă va afecta activitatea Sistemul de Garanție-Returnare?

Sursa foto: Uniunea Europeană

Ionuț Georgescu: Cu toate că ministerul a venit cu acest instrument foarte bun care este Sistemul Garanție-Returnare, nu cred că va scăpa de întrebarea: și cu restul sistemului ce facem? Va fi o perioadă grea, dar ceea ce este foarte important este ca noi, o­pe­ra­torii, organismele de implementare licențiate să fim într-adevăr res­ponsabili. Câteodată mi-a fost rușine să spun că eu conduc un OIREP pentru că deja lumea te arată cu degetul și spune „voi sunteți cei care fură“. A fost creat un context mediatic în care unii au interesul ca acest instrument al producătorului să nu mai fie unul de încredere și să spună la un moment dat că nu mai este nevoie de el. Au fost state în Europa care au decis la un moment dat că nu mai au nevoie de acest sistem și totuși s-au reîntors la el, fiindcă el este un instrument pus la dispoziția producătorului, așa cum „Pay-as-You-Throw“ este un instrument aflat la dispoziția primăriei.

ecologic: Se discută din ce în ce mai mult de profitul pe care îl obțin OIREP-urile. Este acesta o problemă?

Ionuț Georgescu: FEPRA consideră că profitul nu trebuie deloc fo­losit pentru dividende. Noi ne uităm la directivă și spunem că un OIREP este în primul rând un instrument la îndemâna producătorului (și asta o repet în fiecare zi) și în al doilea rând tarife­le trebuie să reprezinte costul real al îndeplinirii obligațiilor pro­du­cătorului. Care este costul real? Este costul pe care tu îl dai sis­temului să își acopere deficitul. Sistemul, ca să atingă ținta de co­lectare și reciclare, are costuri totale mai mari decât veniturile re­zultate din reciclare și atunci nu este fezabil din punct de vede­re economic să continui acest business. Dacă iei în calcul colecta­rea separată, procesarea, tratarea, transportul, costurile reci­clării și apoi le compari cu veniturile din vânzarea materiei prime, re­zultă un deficit al unor sisteme care își calculează costurile pentru o perioadă de 10-15 ani. Din păcate, în România încă nu poți să faci un astfel de business pentru că nu ai un partener în primărie care să gândească în cicluri de 10-15 ani, iar primăria trebuie să fie principalul partener al nostru.
Colectarea trebuie să aibă un cost echivalent cu eficiența. În momentul în care tu ca autoritate locală, ca salubrist, câștigi o licitație pe un tarif corelat cu o anumită cantitate și eficiență a colectării separate și vii după aceea la OIREP și ceri niște bani, dar ceri numai tariful, fără să mai dai și cantitățile de deşeuri pentru care ai câștigat licitația, întrebarea mea este de ce să îți acopăr eu acele costuri când tu îmi dai cantități de zece ori mai mici? Îți reduc și eu cu 90% tariful, pentru că nu ai avut eficiența necesară.

ecologic: În aceste condiții credeți că există un viitor pentru organizațiile de transfer de responsabilitate din România?

Sursa foto: istockphoto.com

Ionuț Georgescu: Cred că în industria aceasta contează cel mai mult unde te vezi peste 15 ani, iar acum în 2022 pentru mine au trecut 15 ani de când am descoperit gustul acestui domeniu de activitate și cred că în toată această perioadă am demonstrat și nebunie și inovare și mai cred că am arătat că am contribuit cu ceva la acest sistem, atât personal, cât și prin companiile pe care le-am condus.
Întrebarea mea este: câți din cei prezenți acum în sistem își mai doresc să rămână încă 15 ani? De ce este importantă această întrebare? Pentru că dacă îți dorești să mai stai 15 ani, te gân­dești cum vei face acest lucru. Cred că este foarte im­portant să ne întrebăm unde își doresc în mod real companiile să fie. În ul­tima perioadă acționarii se schimbă de la unii la alții, totul este un business și poate că aici ministerul vede niște lu­cruri care sunt în neregulă, dar nu ar trebui să șteargă sistemul cu totul. Faptul că ai niște copaci găunoși nu înseamnă că trebuie să razi toată pădurea. Dacă într-o pădure unii copaci sunt să­nă­toşi şi alţii nu, verifici și tai copacii care nu sunt buni. Eu cred că trebuie să creăm un sistem care să funcționeze începând cu licențierea OIREP-urilor.
Suntem la începutul lunii decembrie 2021 și noi nu știm încă dacă avem sau nu viză de funcționare și asta deși am respectat ter­menul de depunere a documentelor. Controlul AFM s-a terminat și a spus că FEPRA este pe zero, dar încă nu avem nicio idee dacă avem viză sau nu. Și iar ne vom trezi cu cheltuieli, tre­buie să mai plătesc pe 2 ianuarie avocații ca să fac o hârtie către minister și în instanță să îi oblig să îmi dea viza, pentru că altă soluție nu am.
Totuși până acum o săptămână nu știam dacă avem sau nu gu­vern, deci și politicienii au trecut printr-o perioadă un pic cam a­gi­tată. Dar repet, nu trebuie să tăiem pădurea pentru doi-trei co­paci și cred că trebuie să vedem cine mai dorește să stea 15 ani în acest domeniu de activitate, cine va mai face investiții și cine nu.

Publicitate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Publicitate

Cele mai recente articole

Publicitate

Alte articole

Mai multe articole

Folosim cookie-uri pentru a vă oferi cea mai bună experiență online. Prin acord, acceptați utilizarea cookie-urilor în conformitate cu politica noastră privind cookie-urile.

Privacy Settings saved!
Setările de confidențialitate

Când vizitați orice site web, acesta poate stoca sau prelua informații pe browserul dvs., mai ales sub formă de cookie-uri. Controlează-ți aici serviciile personale de cookie-uri.

Aceste cookie-uri ne permit să numărăm vizitele și sursele de trafic, astfel încât să putem măsura și îmbunătăți performanțele site-ului nostru.

  • _ga
  • _gat
  • _gid

Decline all Services
Accept all Services