Ionuţ Georgescu: „Mă aştept la cereri de plată din ce în ce mai mari şi mai nejustificate“

Intenţia Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor de a obliga OIREP-urile să achite facturile Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunitară, pe baza cotelor de piaţă, fără negocieri şi fără o minimă verificare a deşeurilor colectate, a creat mari îngrijorări în rândul producătorilor. Pentru a afla care ar putea fi efectele acestui nou mod de colaborare impus de ADI-uri, i-am adresat câteva întrebări lui Ionuţ Georgescu, CEO FEPRA EPR, organizaţie care deşi nu face parte din Asociaţia OIREP Ambalaje, este una dintre cele mai importante organizaţii de acest fel din România.● ecologic

ecologic: Care este opinia dumneavoastră referitoare la propunerea de modificare a relaţiei contractuale dintre Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitară şi Organizaţiile care Implementează Răspunderea Extinsă a Producătorilor?

Ionuţ Georgescu, CEO FEPRA EPR: În primul rând aş vrea să facem câteva clarificări. Propunerea existentă este ca ADI-urile să transporte deşeurile la reciclatori, să raporteze în SIATD, iar AFM-ul să aloce conform cotei de piaţă cantităţile fiecărui OIREP şi să le oblige să plătească către ADI-uri. Cu toate că la prima vedere propunerea poate că nu ar suna prea rău, eu cred că ea va avea trei efecte extrem de negative. În primul rând, ea va rupe legătura dintre reprezentanţii producătorilor şi ADI-uri. Iar această ruptură va duce la pierderea întregii presiuni făcută de OIREP-uri în ultimii 15-20 de ani pentru implementarea sistemului „Plăteşte pentru cât arunci“ şi a unui sistem coerent şi eficient de colectare separată, presiune care a venit în primul rând din partea producătorilor. Acum toată această presiune dispare.

În al doilea rând, eu cred că apare un pericol mare pentru producători, pentru că nemaiavând controlul contractării directe cu ADI-urile prin OIREP-uri, ei vor depinde în ceea ce priveşte tarifele doar de decizia unanimă a mediului politic şi administrativ din România. Şi, din păcate, acolo există nu numai o mare ineficienţă, dar, dacă ne uităm la bugetele locale din ultimii trei ani şi la ce ni se anunţă după 2025, o să vedem un stat care are nevoie de tot mai mulţi bani pentru a-şi acoperi găurile din buget. De aceea eu mă aştept la cereri de plată din ce în ce mai mari şi mai nejustificate.

ecologic: Are vreo legătură solicitarea ADI-urilor cu schimbările pe care Sistemul de Garanţie-Returnare le-a adus în domeniul gestionării deşeurilor?

Ionuţ Georgescu: Da, acesta este al treilea subiect care îmi ridică semne de întrebare. De ce este pusă din nou pe tapet această idee, dar de această dată mult mai dur, exact în momentul în care OIREP-urile au început să pună întrebări referitoare la eficienţă şi să ceară de la ADI-uri justificări pentru banii plătiţi. De ce acest moment este corelat cu dispariţia din sistemul de salubritate a deşeurilor de PET, sticlă şi aluminiu? Nu am un răspuns clar, dar cred că acest lucru va scoate la suprafaţă ineficienţa reală a sistemului ADI şi a celui de salubritate, cel puţin din perspectiva gestionării deşeurilor de ambalaje. După părerea mea, marea problemă este că de multe ori ADI-ul nu vede în OIREP un partener real, ci doar o pungă cu bani din care el trebuie să se îndestuleze, indiferent dacă este eficient sau nu. Cred că aceste trei puncte reprezintă cele mai mari pericole.

ecologic: Care credeţi că ar putea fi soluţia de rezolvare a acestei situaţii?

Ionuţ Georgescu: Este clar că am ajuns într-un moment când trebuie să găsim o soluţie la această problemă, iar soluţia pe care FEPRA o propune ţine de profesionalism şi încredere. Noi credem că OIREP-urile trebuie să se profesionalizeze şi că producătorii trebuie să înceapă să aibă încredere în OIREP-uri. Pentru că doar astfel producătorii şi OIREP-urile pot să înceapă din nou să comunice eficient şi cu Ministerul şi cu ADI-urile, iar acest lucru trebuie să înceapă de la OIREP-uri. Ceea ce mă îngrijorează este lipsa de profesionalism şi lipsa de asumare pe care le-am văzut în ultimii ani la OIREP-uri…

În fiecare an, FEPRA face eforturi şi exercită presiuni asupra ADI-urilor pentru creşterea eficienţei şi cred că noi putem să ne lăudăm cu unele dintre cele mai bune relaţii cu primăriile, inclusiv în acest moment în care ele sunt supărate. Şi acum stăm de vorbă cu primarii, şi acum negociem, şi acum semnăm contracte cu ei. Dar facem asta stând împreună la masă şi explicându-le că nu se poate să ai o eficienţă la colectare separată de 18%, să nu ai sistemul „Plăteşte pentru cât arunci“, să nu îi penalizezi pe cei care nu îşi separă deşeurile, dar să ceri în acelaşi timp atât de mulţi bani producătorilor. Nu se poate ca într-un judeţ, după 20 de ani de la implementarea programului ISPA, să ai o eficienţă a colectării separate de doar 40%. Şi este păcat, pentru că dintr-un calcul simplu vedem că dacă acel judeţ ar fi respectat procentul minim de 75% colectare separată, tariful către OIREP-uri ar fi scăzut de patru ori, iar judeţul ar fi câştigat numai din valoarea materialului pe care l-a colectat mai mult de un milion de euro.

Dar din păcate, şi mă simt obligat să repet ceea ce am spus, sistemul public al gestionării deşeurilor din România este ineficient, iar sistemul de comunicare şi de încredere între principalii actori s-a prăbuşit aproape total în ultimii ani.•