Comisia Europeană a publicat pe 24 ianuarie „Noul pact pentru polenizatori“, menit să combată declinul îngrijorător al albinelor. A doua zi trei organizații românești importante avertizau că Ministerul Agriculturii tocmai a autorizat (din nou) utilizarea neonicotinoidelor – substanțe extrem de toxice pentru albine, mediu și oameni, interzise în UE încă din 2018.• Irina Tomșa
„Noul pact pentru polenizatori“ este o revizuire a Inițiativei UE din 2018 și stabilește acțiunile necesare pentru a contracara până în 2030 declinul insectelor polenizatoare, întrucât una din trei specii de albine, fluturi și sirfide este pe cale de dispariție în UE. Documentul completează legea din 2022 privind refacerea naturii și este o componentă esențială a Strategiei pentru biodiversitate, a Strategiei „De la fermă la consumator“ și a Pactului Verde European.
Pe site-ul Comisiei Europene se precizează: „având în vedere că 80% din speciile cultivate și plantele cu flori sălbatice depind de polenizare, pierderea poleni-zatorilor este una dintre cele mai mari amenințări la adresa naturii, a bunăstării umane și a securității alimentare în UE, deoarece compromite durabilitatea producției agricole. Contextul geopolitic actual a intensificat necesitatea de a consolida reziliența sistemului nostru alimentar, inclusiv prin protejarea și refacerea habitatelor insectelor polenizatoare“.
Inițiativa a fost elaborată pe baza consultărilor cu părțile interesate, a feedbackului Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Regiunilor și Curții de Conturi Europene și în concordanță cu Cadrul global de la Kunming-Montréal, care include obiectivul de reducere a riscului utilizării pesticidelor cu cel puțin 50% până în 2030.
În document Comisia insistă asupra reducerii utilizării pesticidelor, dar nu mai face referire la neonicotinoide, care sunt complet interzise încă din 2018.
România însă continuă să autorizeze utilizarea pesticidelor nepermise. Pe 25 ianuarie a.c. WWF România, ROMAPIS și Eco Ruralis au emis un comunicat prin care au cerut Ministerului A- griculturii retragerea autorizării folosirii neonicotinoidelor, recent acordată pentru o serie de culturi.
Redăm în continuare fragmente din documentul semnat de cele trei organizații, care demonstrează clar și solid documentat că decizia Ministerului este nelegală și la fel de nocivă ca substanțele pe care le autorizează.
„Ministerul Agriculturii a emis din nou o serie de autorizații «de urgență» pentru a permite și anul acesta tratarea semințelor de porumb, floarea-soarelui și sfeclă de zahăr cu substanțe chimice extrem de toxice pentru albine, mediu și om. Decizia luată fără consultarea părților afectate (apicultori, societate civilă), la cererea și în beneficiul a cinci organizații de fermieri mari (…), a devenit publică abia în ianuarie. Aceste substanțe (neonicotinoide) sunt interzise în Uniunea Europeană din 2018, iar Curtea de Justiție Europeană a decis pe 19 ianuarie a.c. că aceste autorizații (derogări) sunt nelegale și Statele Membre UE nu au voie să aprobe folosirea semințelor tratate cu neonicotinoide.
Substanțele în cauză – clothianidin, imidacloprid și thiame-thoxam – sunt destinate combaterii anumitor insecte care pot ataca semințele plantelor, însă problema majoră este că rămân în plantă și afectează insectele benefice – albinele și alți polenizatori – care se hrănesc cu polenul, nectarul și gutația contaminate. De asemenea, la semănatul semințelor tratate se produ- ce praf încărcat cu pesticide care se dispersează în aer (…). Pentru a reduce această problemă (…) există numeroase reguli (…), însă nerespectarea lor duce doar la retragerea autorizației de folosire a semințelor tratate, iar societatea și mediul înconjurător rămân să suporte costurile de sănătate asociate cu prezența pesticidelor în plante, sol, apă, aer, produse agricole și alimentare.
Organizațiile Eco Ruralis, Romapis și WWF, reprezentând interesele apicultorilor, micilor producători și [pentru, n.r.] conservarea naturii, solicită retragerea derogării pentru anul acesta și conformarea la hotărârea Curții de Justiție Europene pentru viitor.
În cazul în care derogarea nu este anulată, dorim să informăm apicultorii și cetățenii că sfecla de zahăr se va trata cu clotianidin și tiametoxam și se va semăna în județele Alba, Bacău, Botoșani, Brașov, Brăila, Cluj, Covasna, Galați, Harghita, Iași, Mureș, Neamț, Sibiu, Suceava și Vaslui în perioada 1 martie – 30 mai. Iar tratamentele la porumb și floarea-soarelui cu imidacloprid și tiametoxam au început în 23 ianuarie și [semințele, n.r.] se vor cultiva în toată țara «pe suprafețele puternic afectate», conform textului derogării.
Menționăm că imidaclopridul poate «beneficia» de derogări și în cursul anului pentru culturile de toamnă (…) în baza aceleiași motivări devenită standard și tot la cererea cultivatorilor pe suprafețe mari, în acest caz cultivatorii de porumb. Deci o lungă perioadă din an oamenii și mediul sunt expuși la riscurile asociate acestei substanțe, la care se adaugă multe alte tipuri de pesticide.
Aproape trei sferturi din culturile agricole din lume depind cel puțin parțial de albine și alți polenizatori. Un raport întocmit de Institutul Norvegian pentru Cercetarea Naturii în cadrul proiec- tului WWF BeeActive, ce va fi publicat în perioada următoare, arată că 37% din speciile de albine din Europa au populații în scădere (din care 9,1% sunt în pragul dispariției) și 31% din speciile de fluturi de asemenea sunt în scădere (din care 9% sunt amenințate cu dispariția).
Apicultorii fac și ei monitorizarea albinelor pe care le pierd anual. (…) «În toamna anului 2022, începând din septembrie s-au înregistrat depopulări masive și chiar moartea de colonii de albine într-o perioadă total neobișnuită pentru apariția unor asemenea cazuri. Din sondajul publicat luna aceasta rezultă că 83% dintre respondenți s-au confruntat cu depopulări mari, iar 35% au raportat și dispariții de colonii de albine. Ne așteptăm ca în primăvară cifrele să se schimbe, luna cu cele mai multe cazuri de mortalitate fiind februarie. Dintre apicultorii care au avut culturi de floarea-soarelui în apropierea stupilor cu probleme 94,2% au avut depopulări masive și/sau pierderi totale și numai 5,8% nu s-au confruntat cu asemenea probleme», spune Constantin Dobrescu, vicepreședinte ROMAPIS.
Deși neonicotinoidele au fost interzise de Comisia Europeană parțial în 2014 și complet în 2018, România a început excepțiile de la regulă încă din 2014. Derogările au fost emise anual pentru a permite continuarea utilizării de neonicotinoide la culturile de porumb, floarea-soarelui, rapiță și sfeclă de zahăr. În urma unei atenționări primite din partea Comisiei Europene, în 2020 și 2021 țara noastră nu a mai permis tratarea culturilor de rapiță și floarea-soarelui. Însă în 2022 și încă o dată anul acesta Ministerul Agriculturii revine la «tradiția» de a permite tratarea tuturor culturilor (cu excepția rapiței). An de an se invocă urgența și situația excepțională, însă Ministerul nu s-a preocupat și nu a investit nimic în cercetarea, testarea, încurajarea metodelor alternative.
Dar de-acum România va fi obligată să facă acest lucru după hotărârea Curții de Justiție Europene. De altfel, Strategia «De la fermă la furculiță» prevede reducerea utilizării și riscurilor asociate pesticidelor chimice cu 50% până în 2030, iar Strategia privind biodiversitatea pentru 2030 stabilește ca 25% din terenurile agricole din UE să fie gestionate ecologic (de la 8,5% în prezent). România are doar 2,9% din suprafața agricolă gestionată în regim ecologic.
Peste 700 de oameni de știință cer înăsprirea legislației și ce-tățenii din toată Europa solicită reducerea drastică a folosirii pesticidelor: petiția semnată de peste un milion de oameni a fost prezentată și dezbătută ieri, 24 ianuarie 2023, în Parlamentul European.“
Semnatarii comunicatului au dreptate. Ar trebui ca Ministerul Agriculturii să retragă imediat derogările, să dispună stoparea tratamentelor cu imidacloprid și tiametoxam deja începute și să aplice cu strictețe toate regulile europene. Dar în România așa ceva ar fi prea corect ca să fie adevărat.
