Imagini cu albia uscată a Deltei Neajlovului au inundat reţelele media. Zeci de activişti de mediu din toată ţara au pornit în pelerinaj la Comana, fosta deltă, transformată acum în studio foto pentru ONG-işti, selfiuri, afişe, pancarte şi imagini apocaliptice ale efectelor încălzirii globale. Că în jurul deltei, devenită acum deşert, toate bălţile private au apă din plin sau că în aval de deltă Neajlovul nu este secat, nu i-a interesat prea mult.
Nimeni nu poate nega efectele secetei care s-a resimţit din plin şi în această zonă din judeţul Giurgiu. A considera însă că secarea Deltei Neajlovului a fost cauzată doar de secetă este şi greşit şi nedrept. Câteva lucrări hidrotehnice printre care un dig, un mic baraj şi un stăvilar au fost construite în cadrul unui proiect Natura 2000 în valoare de 7,5 milioane lei, finanţat de Uniunea Europeană şi câştigat în anul 2009 de Consiliul Judeţean Giurgiu.
De atunci, la Comana nu s-au mai făcut lucrări de întreţinere a acestor lucrări, iar pe fondul secetei de acum, a nivelului scăzut al apei Neajlovului, problemele s-au accentuat. Digul deversor este acum aproape prăbuşit, iar printre scândurile rupte ale stăvilarului, apa curge liniştită în aval alimentând bălţile private, fără a mai fi reţinută în balta parcului natural.


Nici Apele Române, nici administratorii Parcului natural Comana şi nici Consiliul Judeţean Giurgiu nu au fost cu adevărat interesaţi în a găsi şi remedia cauzele reale ale dezastrului din Delta Neajlovului. Deoarece seceta din acest an a contribuit, dar nu a fost cauza principală a transformării ei într-un deşert. Acum repararea de urgenţă a stăvilarului şi a celorlalte lucrări hidrotehnice plătite de Uniunea Europeană este singura soluţie pentru ca această superbă zonă sălbatică să revină la viaţă.• ecologic