Asociaţia Aqua Crisius a reintrodus în mai multe zone de pescuit din sud-estul munţilor Făgăraş 4.000 exemplare de puiet de păstrăv autohton şi a amplasat 10.000 de icre embrionate din aceeaşi specie în două sisteme de incubaţie. Planurile sunt mult mai ample şi includ încercarea de a readuce în zonă lostriţă şi lipan în cadrul a ceea ce gestionarii fondului piscicol, Aqua Crisius şi Ocolul Silvic Carpathia, îşi doresc să fie implementarea unui management piscicol de calitate.● ecologic
Cele două organizaţii au întreprins în ultimele cinci luni o serie de acţiuni cu scopul de a creşte populaţiile de peşti în râurile de munte din zona pe care o gestionează.
„În luna noiembrie am introdus 4.000 de exemplare puiet de păstrăv indigen (Salmo trutta) în vârstă de un an, de aproximativ 10 centimetri şi 10 grame fiecare în zone de pescuit gestionate în comun de asociaţia Aqua Crisius şi Ocolul Silvic Carpathia, partener al Fundaţiei Conservation Carpathia. Exemplarele introduse vor putea să se înmulţească în 1-2 ani (masculii mai devreme), sprijinind populaţia piscicolă actuală să ajungă la efective optime“, a declarat ecologistul Andrei Togor, manager de proiect la Aqua Crisius.
„La începutul lunii martie am revenit şi am reuşit amplasarea a 10.000 de icre embrionate de păstrăv în două sisteme de incubaţie. Icrele obţinute de la părinţi sălbatici au fost incubate într-o păstrăvărie, cu un procentaj de supravieţuire ulterior fecundării de peste 90%. Am ales această variantă pentru că pierderile în mediul natural sunt foarte mari ca urmare a oscilaţiilor apei. Larvele eclozează direct în râul în care îşi vor continua viaţa, iar peştii nefiind obişnuiţi cu prezenţa omului sau hrană cu furaje au practic o adaptabilitate crescută“, a adăugat Andrei Togor.
Până în acest moment acţiunile de repopulare au avut rezultate pozitive, astfel că planurile de viitor vor include şi specii pe cale de dispariţie. „Lostriţa a existat ani buni în barajul Pecineagu, introdusă artificial, e adevărat, dar acum aproximativ un secol probabil că putea fi găsită în zona submontană a Dâmboviţei şi Râul Doamnei. Ne-am dori să o readucem în lac, mai ales că este o specie simbol vulnerabilă, o specie ameninţată de dispariţie în România. Se mai regăseşte doar pe câteva segmente de râuri, iar zonele de reproducere se pot număra pe degetele de la o mână. Repopularea ar urma să se facă doar cu descendenţă din exemplare autohtone din ţara noastră“, a declarat ing. Mihai Zotta, directorul de conservare al Fundaţiei Conservation Carpathia.
S-a prelungit sezonul de pescuit la păstrăv
De anul acesta sezonul de pescuit la păstrăv se deschide la 1 aprilie şi se închide la 30 septembrie. Prelungirea cu o lună şi jumătate este rezultatul eforturilor Asociaţiei Aqua Crisius, care a făcut demersurile necesare pe lângă autorităţile din domeniu întrucât perioada permisă pentru pescuitul păstrăvului în România era în mod nejustificat cea mai scurtă din Europa.

Pescuitul la păstrăv se practică numai cu momeli artificiale, iar reţinerea este permisă pentru exemplare de minim 20 centimetri măsuraţi de la vârful botului până la baza cozii. În sectoarele cu eliberarea capturilor este obligatorie folosirea cârligelor simple, fără spin şi a minciogului.
Zone cu regim special
Pe Râul Vâlsan, de la barajul Dobroneagu (Vâlsan) la comuna Brădetu pescuitul este interzis. Zone cu eliberarea tuturor capturilor: lacul Baciu (Văsălatu), Râul Doamnei de la izvoare la barajul Baciu, Râul Târgului de la izvoare la barajul Râuşor. Zone în care este permisă reţinerea a maximum 3 păstrăvi de minim 25 centimetri lungime individuală: lacul Pecineagu, Dâmboviţa superioară de la barajul Pecineagu la schitul Dragoslavele. Documentele de pescuit emise de Aqua Crisius pot fi procurate din Câmpulung şi Rucăr (detalii pe www.aquacrisius.ro) după declararea oficială a încetării stării de urgenţă.●