Populațiile de animale – mamifere, păsări, pești, amfibieni, reptile ș.a. – s-au redus la scară globală cu peste două treimi între anii 1970 și 2018. De vină pentru dezastrul produs în mai puțin de 50 de ani suntem noi, oamenii, care poluăm aerul, apa și solul planetei, îi distrugem pădurile și îi secătuim resursele.• Irina Tomșa
World Wildlife Fund (WWF) și Societatea Zoologică din Londra publică o dată la doi ani o comunicare intitulată Living Planet Report, în care centralizează cele mai recente informații despre starea naturii globale. Ediția din acest an arată că numărul animalelor sălbatice a scăzut cu 69% în perioada 1970-2018. La ediția de acum doi ani pierderile constatate erau de 68%, iar acum patru ani de 60%.
Dar ce s-a schimbat în ultimii 50 de ani și a provocat aceste pierderi? Foarte multe lucruri. „Modul în care călătorim, muncim și ne producem hrana. Cum ne utilizăm pământul, râurile și mările, cum ne construim infrastructurile. Cum generăm energia și ce facem cu deșeurile. Toată această schimbare are impact și consecințe asupra acelorași resurse naturale de care depind atât vietățile sălbatice, cât și noi toți“, se precizează pe livingplanet.panda.org în prezentarea raportului.
Indexul Living Planet combină analizele globale referitoare la 32.000 de populații din 5.230 specii de animale pentru a măsura schimbările. Potrivit theguardian.com, rezultatul este un fel de centralizator al stocurilor de animale vii de pe Pământ.
Între 1970 și 2018 America de Sud și regiunea Caraibelor (inclusiv Amazonia) au pierdut cel mai mult din dimensiunea medie a populațiilor de animale: 98%. Tanya Steele, director executiv la WWF-UK, a declarat: „raportul ne arată că cele mai grave declinuri sunt în regiunea Americii Latine, care adăpostește cea mai mare pădure tropicală din lume, Amazonia. Aici rata defrișărilor este tot mai accelerată și îi distruge acestui ecosistem unic nu doar copacii și vietățile care depind de ei, ci și capacitatea Amazoniei de a acționa ca unul dintre cei mai mari aliați ai noștri în combaterea schimbărilor climatice“.
În intervalul menționat animalele au înregistrat al doilea cel mai mare declin în Africa, de 66%. Următoarele pierderi ca amploare au fost de 55% în Asia-Pacific și de 20% în America de Nord, iar în Europa și Asia Centrală de 18%. Pierderile totale echivalează numeric cu dispariția întregii populații umane din cele două Americi, Europa, Africa, Oceania și China, precizează raportul. De altfel, numeroși experți sunt de părere că Pământul trece prin a șasea extincție în masă și se confruntă cu cele mai numeroase pierderi de animale din epoca dinozaurilor și până acum.
Lumea se năruie sub ochii noștri, iar dincolo de discursurile înflăcărate și de promisiunile solemne liderii lumii se uită ca la un spectacol cu păduri arzând, țări acoperite de ape, oameni care fug din calea dezastrelor naturale, secetei și foametei.
Criza climatică și declinul naturii, cu evoluțiile lor convergente, „nu constituie o amenințare îndepărtată pe care nepoții noștri o vor rezolva printr-o tehnologie ce va fi cândva descoperită“, a avertizat Tanya Steele. Cei 89 de autori ai raportului cer liderilor lumii ca la Conferința Organizației Națiunilor Unite pentru diversitate din decembrie a.c. (COP15) să-și asume obiective ferme de reducere a emisiilor astfel încât încălzirea globală să se limiteze sub 1,5°C în acest deceniu.
Schimbarea regimului terenurilor continuă să fie principala cauză a reducerii biodiversității. „La nivel mondial, scăderile pe care le vedem sunt provocate în primul rând de pierderea și fragmentarea habitatelor din cauza sistemului agricol global și a expansiunii lui în arii naturale pe care le transformă ca să producă alimente“, a explicat Mike Barrett, director executiv pentru conservare la WWF-UK.
Cercetătorii spun că animalelor le este tot mai dificil să se deplaseze de la un teritoriu la altul din cauză că rutele sunt blocate de diverse infrastructuri și terenuri agricole. În întreaga lume doar 37% din apele mai lungi de 1.000 kilometri curg fără opreliști pe tot traseul și numai 10% din ariile protejate situate pe uscat sunt conectate între ele.
Robin Freeman, șeful departamentului de evaluări și indicatori de la Societatea Zoologică din Londra, a declarat că omenirea erodează fundația însăși a vieții de pe Pământ și e nevoie de acțiuni urgente. „Pentru a putea vedea o descreștere a pierderilor de diversitate (…) nu trebuie doar conservare, ci și schimbări radicale în producție și consum, iar singurul mod prin care să le putem legifera (…) este ca la COP15 din decembrie să avem niște ținte clare și măsurabile pentru redobândirea abundenței, reducerea riscului de dispariție și stoparea extincțiilor“.
Precizăm că cea de-a XV-a Conferință a Organizației Națiunilor Unite pentru biodiversitate (COP15) se va desfășura în perioada 7 – 19 decembrie a.c. la Montreal, Canada.
