Asociația Planeta Verde, cu o experiență vastă în domeniile protecției mediului, schimbărilor climatice și dezvoltării durabile, a derulat anul trecut un proiect dedicat analizei gestionării resurselor de apă în comunitățile din România. Fondată în 2010, Asociația Planeta Verde a fost implicată activ în proiecte de mediu și campanii de conștientizare, colaborând cu instituții europene, inclusiv Parlamentul European. Printre realizările asociației se numără inițiativele naționale pentru colectarea separată a deșeurilor de ambalaj și promovarea implicării active a companiilor.
Proiectul din 2024 a implicat transmiterea unui chestionar către primăriile din județele Brașov, Argeș, Dâmbovița, Teleorman, Giurgiu, Călărași, Ilfov și Municipiul București, urmat de colectarea și analiza răspunsurilor. Această analiză a fost realizată atât individual pentru fiecare întrebare, cât și general, pentru a obține o imagine clară asupra situației gestionării apei.
Ce am aflat?
Majoritatea cetățenilor din primăriile respondente (83%) au acces la apă din rețeaua publică, ceea ce indică un nivel relativ ridicat de acces la infrastructura centralizată. Totuși, cetățenii din 16% localități folosesc surse alternative de apă, precum fântâni și puțuri, ceea ce poate ridica preocupări legate de calitatea și siguranța apei. De asemenea, 81% dintre primării au raportat existența fântânilor în comunitățile lor, 10% nu dețin date despre numărul acestora, iar 8% nu mai au fântâni. Fântânile înregistrate reprezintă o resursă importantă, dar și un potențial risc dacă nu sunt gestionate și monitorizate corespunzător.
În ceea ce privește riscurile de contaminare, 75% dintre primării nu raportează probleme, însă 10% dintre acestea indică faptul că apa este contaminată, iar alte 15% nu sunt sigure în privința calității apei. Aceste date indică necesitatea unor investigații și măsuri suplimentare pentru a asigura siguranța apei în toate comunitățile. Principalele motive de contaminare identificate sunt poluarea agricolă (29%) și poluarea cu deșeuri (19%), ceea ce sugerează o expunere semnificativă a apelor din comunități la activități care nu sunt gestionate corespunzător. Categoria „Altele“ indică un număr mare de alte cauze nespecificate, care necesită investigații suplimentare.
În ceea ce privește sesizările cetățenilor, 54% dintre primării au primit reclamații legate de apă, aproximativ o treime dintre acestea au raportat plângeri, ceea ce sugerează că există probleme care afectează un segment semnificativ din populație.
În ceea ce privește proiectele de infrastructură, aproape jumătate au inițiat proiecte de reabilitare a infrastructurii de apă, iar 27% au inițiative pentru crearea unor noi surse de apă potabilă. Cu toate acestea, doar puțin peste 14% din primăriile care au răspuns la chestionar implementează noi tehnologii pentru tratarea apei, ceea ce sugerează că modernizarea infrastructurii rămâne o provocare majoră pentru multe comunități. Investițiile în modernizarea și extinderea infrastructurii de apă sunt prezente în multe comunități, dar utilizarea de tehnologii avansate pentru tratarea apei ar trebui intensificată pentru a îmbunătăți semnificativ calitatea apei.
Concluzie
Pentru a răspunde provocărilor în gestionarea apei, este necesar un efort coordonat între autorități, organizații și cetățeni. Colaborarea între toate părțile implicate va permite dezvoltarea unor soluții eficiente și sustenabile în gestionarea resurselor de apă.•
