Coaliția pentru Economie Circulară (CERC) este singura entitate din România care promovează principalul obiectiv al Pachetului Comisiei Europene privind Economia Circulară, acela de a stimula înființarea de noi piețe și modele de afaceri în vederea dezvoltării economiei şi creării de noi locuri de muncă.
Despre economie circulară, servicii, economisire voluntară de energie și interesul real al autorităților și cetățenilor pentru aceste subiecte am vorbit cu Răzvan Ziemba, președintele Asociației Environ, membră a CERC.• ecologic
ecologic: Puteți să ne faceți o scurtă prezentare a Asociației Environ?
Răzvan Ziemba, președintele Asociației Environ: Asociația Environ este una dintre primele organizații colective de transfer responsabilitate din România, iar anul acesta împlinește 15 ani de activitate, timp în care a gestionat peste 150.000 tone DEEE (deșeuri de echipamente electrice și electronice).
În calitate de promotor al economiei circulare în țara noastră, Environ își propune să contribuie la un mediu mai curat nu doar prin perfecționarea unui sistem de gestionare responsabilă a DEEE, ci și prin implementarea de proiecte și campanii care încurajează schimbarea obiceiurilor privind colectarea selectivă și adoptarea unui stil de viață sustenabil.
ecologic: Asociația Environ face parte din Coaliția pentru Economia Circulară. În ce fel vă este utilă apartenența la acest grup?
Răzvan Ziemba: Împărtășim și apreciem interesul pentru crearea unui viitor mai bun, cu beneficii pentru om, natură și economie. Trecerea la o economie durabilă și eficientă este posibilă doar printr-un efort comun al principalilor actori din domeniu, iar principiile și acțiunile pe care le promovăm și implementăm au nevoie de o voce comună.
ecologic: Cum v-ați adaptat activitatea firmei pentru trecerea la economia circulară, pentru micșorarea consumului de energie și reducerea emisiilor de CO2? Ce ați reușit să faceți până în prezent și care sunt provocările cu care vă confruntați?
Răzvan Ziemba: O bună parte din activitatea Environ presupune colectarea și transportul deșeurilor către operatori. Pentru a reduce emisiile de CO2, echipa logistică a făcut din planificarea și organizarea colectărilor o prioritate. În paralel, participăm online la întâlniri, conferințe și evenimente, minimizând deplasările și lucrând în mod hibrid.
Din 2021 am înlocuit cutiile de colectare fabricate din carton cu recipiente din materiale durabile și reciclabile, care să păstreze în siguranță deșeurile electrice și care sperăm să aibă o durată de viață mult mai lungă.
Pentru campaniile și acțiunile de informare, colegii mei au decis să folosim materiale promoționale și premii care să reziste în timp și să ofere câștigătorilor alternative mai sănătoase pentru obiectele de unică folosință (sticle reutilizabile pentru apă, sacoșe din pânză etc.). Nu oferim materiale promoționale de unică folosință, nu tipărim flyere și ori de câte ori e posibil reciclăm creativ și refolosim materialele de la un proiect la altul. Reversul medaliei este că publicul pare mai receptiv la componenta offline: sunt oameni care încă așteaptă baloane, flyere sau alte lucruri „palpabile“. Nu e ușor să convingi cetățenii să predea echipamentele defecte, iar colectarea de la domiciliu presupune multă flexibilitate când vine vorba de deplasări, așadar implică un consum suplimentar de resurse.
ecologic: Ce credeți că ar trebui să facă Statul pentru a sprijini în mod real industria românească în tranziția spre economia circulară?
Răzvan Ziemba: În primul rând ar trebui să-și recunoască limitările în ceea ce privește înțelegerea domeniului și formularea unei strategii pe termen mediu și lung. Cu tot respectul față de aceste persoane, nimeni nu se pricepe la absolut tot. Apoi ar trebui să identifice actorii cei mai relevanți din piață, cu nivelurile de expertiză și experiență necesare pentru a formula și implementa o astfel de strategie. Mă refer aici la toți actorii din domeniu: producători, colectori, procesatori, asociații etc. Numai un grup de lucru format din experți poate formula o astfel de strategie. Mai mult decât atât, prezența acestor actori în grupul de lucru ar asigura adoptarea cu ușurință a strategiei.
ecologic: Observați vreun interes al clasei politice de aliniere la politicile europene privind circularitatea, reducerea emisiilor, energia verde, sprijinirea serviciilor, refolosirea și reciclarea?
Răzvan Ziemba: Da, există un interes pe care l-aș clasifica mai degrabă în categoria de „greenwashing“. Este o chestiune de PR să discuți despre acest subiect. Este necesar din prisma obligațiilor asumate față de UE. Se iau și unele măsuri, dar personal sunt sceptic în ceea ce privește eficiența acestora. Măsurile ar trebui luate în așa fel încât să producă efecte pe termen lung, să fie ușor de implementat și să nu discrimineze anumite categorii.
ecologic: Dar cetățenii sunt interesați? Credeți că sunt informați cu privire la reducerea voluntară a consumului de energie, evitarea risipei alimentare și schimbarea obiceiurilor de consum?
Răzvan Ziemba: Cred că toți consumatorii care au primit facturi de energie la noile tarife au conștientizat nevoia de a scădea consumul ca fiind cea mai simplă modalitate de reducere a costurilor.
În ceea ce privește risipa alimentară, cred că stăm foarte rău. Este lesne de observat atunci când mergi la cumpărături și te uiți la coșurile celor de lângă tine. Și în privința obiceiurilor de consum cred că stăm rău. Companiile din retail continuă să-și crească vânzările, ceea ce înseamnă un consum sporit în condițiile actuale de început de criză. Cred că este nevoie de multă educație pentru corectarea tuturor acestor probleme.
Stilul de viață sustenabil e caracteristic mai degrabă unei nișe care cuprinde două grupuri destul de contrastante. Pe de o parte sunt cei informați, responsabili și conștienți de impactul lor asupra mediului, cu valori puternic legate de sănătate și respect față de natură, iar de cealaltă parte sunt cei care trăiesc așa pentru că nu au de ales: refolosesc, repară, fac schimb și sunt chibzuiți fiindcă nu își permit să cumpere lucruri noi. Pentru majoritatea oamenilor consumul de energie, gestionarea alimentelor sau ciclul de viață al unui produs sunt mai puțin importante; satisfacția de moment, confortul, bucuria de a face noi achiziții și de a acoperi o necesitate (reală sau nu) primează.
Lipsa informării și transparenței contribuie la dezinteresul sau neutralitatea consumatorilor față de aceste subiecte, iar dacă la nivel macro nu există interes sau nu se fac schimbări, nici cetățeanul de rând nu va fi determinat să renunțe la un stil de viață comod.
ecologic: Cum vedeți viitorul în ceea ce privește mobilitatea, consumul de bunuri și servicii?
Răzvan Ziemba: Cred că sunt foarte multe lucruri pe care le putem face de acasă, atât profesional cât și personal, reducând în acest fel deplasările. Suntem foarte în urmă la utilizarea transportului în comun și a bicicletelor, atât ca infrastructură, dar mai ales din punct de vedere al mentalității. Avem nevoie de investiții și educație, iar în punctul în care suntem situația se poate ușor îmbunătăți.
În ceea ce privește consumul de bunuri și servicii, mai avem foarte mult de lucru la nivel de mentalitate, atât a vânzătorilor cât și a consumatorilor. Modelul actual de profitabilitate se bazează extensiv pe profitul realizat la vânzarea produsului și serviciului. Pentru a implementa o economie circulară funcțională acest model trebuie să se modifice radical. La nivelul companiilor, schimbările fundamentale sunt dificile și de lungă durată. Ele trebuie încurajate prin stimulente acolo unde conștiința și responsabilitatea față de mediu sunt mai puțin importante decât profitul. La fel de mult de muncă este și la nivel de consumator pentru a schimba obiceiurile nesănătoase de consum. Cum spuneam, este nevoie de multă educație.
În lipsa unor norme și reglementări clare care să vizeze procesul de producție și să stabilească un circuit cap-coadă, oamenii vor continua să consume în exces și să polueze, fără să conștientizeze impactul acțiunilor lor.
