Comisia Europeană a publicat în data de 7 iulie a.c. cea de‑a patra ediție a Raportului de Implementare a Politicii de Mediu (EIR). Rolul acestuia este de a sprijini respectarea legislației de mediu și de a sensibiliza cetăţenii europeni cu privire la importanța normelor de mediu ale UE pentru a asigura prosperitatea, competitivitatea și securitatea mediului în Uniunea Europeană. În acest sens, Raportul conţine un capitol intitulat „Domenii tematice“ în care sunt prezentate principalele provocări cu care se confruntă fiecare ţară europeană, luând în considerare factori precum gravitatea aspectelor legate de punerea în aplicare a politicilor de mediu din perspectiva impactului asupra calității vieții cetățenilor, distanța până la atingerea obiectivului și implicațiile financiare. În România, aceleaşi provocări au persistat încă de la prima ediție a evaluării EIR din 2017 și necesită acțiuni urgente.
Vă prezentăm în continuare „principalele provocări“ pentru România prezentate în ultimul Raport de Implementare a Politicii de Mediu (EIR).
Reformele și investițiile urgente în domeniul deșeurilor și al economiei circulare rămân insuficiente. Sunt necesare urgent eforturi suplimentare pentru a reduce dependența României de depozitare, care rămâne semnificativă. Deși România a înregistrat unele progrese în ceea ce privește închiderea depozitelor de deșeuri care nu corespund standardelor sau a celor ilegale, progresele au fost prea lente și, prin urmare, aceasta face obiectul sancțiunilor financiare aferente. S-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește îmbunătățirea și extinderea colectării separate a deșeurilor și utilizarea unor instrumente economice precum răspunderea extinsă a producătorilor. Cu toate acestea, România se află în categoria statelor membre expuse riscului de a nu îndeplini obiectivele privind deșeurile municipale și nici obiectivele privind deșeurile de ambalaje stabilite pentru 2025. De asemenea, România este expusă riscului de a nu îndeplini obiectivul pentru 2035 privind depozitarea deșeurilor municipale.
Apele uzate urbane colectate în România nu sunt epurate în mod adecvat, astfel cum se prevede în legislația UE. Având în vedere progresele lente înregistrate în ceea ce privește respectarea Directivei privind epurarea apelor uzate, în noiembrie 2024, Comisia a trimis România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru nerespectarea Directivei privind epurarea apelor uzate urbane în ceea ce privește aglomerările cu un echivalent-locuitor mai mare de 10.000, care au beneficiat de o perioadă de tranziție în conformitate cu Tratatul de aderare a României. Ţara noastră ar trebui să utilizeze pe deplin sprijinul financiar oferit de politica de coeziune și de planul său de redresare și reziliență pentru a înregistra progrese în ceea ce privește reformele și construirea infrastructurii necesare, întrucât deficitul de investiții rămâne semnificativ.
Calitatea aerului în România continuă să reprezinte un motiv de îngrijorare în unele părți ale teritoriului său, cu consecințe grave asupra sănătății populației. România și-a prezentat primul program național de control al poluării atmosferice (PNCPA) cu o întârziere semnificativă, dar măsurile luate pentru a combate poluanții atmosferici sunt încă insuficiente. Cele mai recente date raportate indică nerespectarea în continuare a angajamentelor de reducere a emisiilor pentru perioada 2020–2029 în ceea ce privește NOx și PM2,5. Deși România a înregistrat unele progrese, se mențin depășiri ale valorilor-limită pentru NO2 și PM10, ceea ce necesită măsuri suplimentare. În pofida unor progrese înregistrate în rețeaua de monitorizare a calității aerului, există în continuare lacune în ceea ce privește numărul și tipul adecvat de puncte de prelevare pentru calitatea aerului și obiectivele privind calitatea datelor.
Deficitul general de investiții de mediu al României este de 5,4 miliarde euro pe an, reprezentând 1,9% din PIB-ul național și fiind semnificativ mai mare decât media UE (0,77%). Cele mai mari ponderi sunt pentru biodiversitate, ecosisteme și gestionarea apei, precum și pentru prevenirea și controlul poluării. Este necesar să se asigure un nivel sporit de finanțare și să se valorifice în continuare oportunitățile de finanțare privată pentru a elimina deficitele de investiții.
În ceea ce privește guvernanța în materie de mediu, România a înregistrat unele progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a Directivei privind infrastructura pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană, dar ar trebui să facă în continuare datele spațiale accesibile pe scară mai largă și să acorde prioritate seturilor de date de mediu. România a elaborat orientări naționale privind pregătirea rapoartelor de evaluare a impactului asupra mediului, în special pentru proiectele hidroelectrice. Cu toate acestea, sunt necesare eforturi suplimentare în ceea ce privește procesul de furnizare a informațiilor referitoare la evaluarea strategică de mediu și evaluarea impactului asupra mediului, precum și în ceea ce privește informațiile furnizate publicului cu privire la dreptul său de acces la justiție și îmbunătățirea accesului la justiție.
În ceea ce privește aspectele pozitive, pot fi identificate unele bune practici pentru protecția și restaurarea naturii. Instrumentul financiar pentru mediu (LIFE) a sprijinit doar câteva proiecte de conservare a naturii în ultimii ani, dar ele s-au dovedit a fi de o importanță capitală pentru protecția habitatelor, a speciilor și a pădurilor din România. Printre acestea se numără crearea unei rezervații naturale în Carpații Meridionali, conservarea gândacilor saproxilici în Carpații Orientali, precum și dezvoltarea unei abordări bazate pe cooperare pentru buna gestionare a pajiștilor Natura 2000. Proiectele LIFE privind sturionii au fost, de asemenea, esențiale.
Bugetul UE sprijină investițiile în domeniul climei în România cu sume semnificative în perioada 2021-2027, veniturile din ETS contribuind, de asemenea, la bugetul național.
În perioada 2020-2022, veniturile României din licitații au ajuns la 1,775 miliarde euro în total, 40% din această sumă fiind cheltuită pentru climă și energie. În plus, investițiile anuale necesare pentru îndeplinirea obiectivelor sale de mediu în domeniul prevenirii și controlului poluării, al economiei circulare și deșeurilor, al protecției și gestionării apei, al biodiversității și ecosistemelor sunt estimate la aproximativ 9,7 miliarde euro pe an în România.
Aceste patru domenii de mediu beneficiază în prezent de o finanțare totală de aproximativ 4,3 miliarde euro pe an. Astfel există un deficit de aproximativ 5,4 miliarde euro pe an. Din deficitul anual de investiții de mediu, 3 miliarde euro vizează biodiversitatea și ecosistemele, 0,8 miliarde euro, prevenirea și controlul poluării, 1,1 miliarde euro, obiectivul privind apa și aproximativ 0,5 miliarde euro, economia circulară.
Veniturile provenite din licitarea certificatelor de emisii în cadrul EU ETS, care alimentează direct bugetele naționale, s-au ridicat la 803 milioane euro în 2020, la 484 milioane euro în 2021 și la 488 milioane euro în 2022 în România, cu o valoare totală de 1,775 miliarde euro în perioada de trei ani.
În România, 50% din venituri sunt rezervate pentru activități legate de climă și energie și încă 6% sunt rezervate pentru proiecte de reducere a emisiilor de GES, 15% pentru compensarea indirectă a costului emisiilor de dioxid de carbon, iar 29% pentru bugetul general. O parte din veniturile necheltuite sunt reportate în anii următori.
Pentru a-și îndeplini obiectivele de mediu în ceea ce privește prevenirea și controlul poluării (reducerea la zero a poluării), România trebuie să asigure o sumă suplimentară de 805 milioane euro pe an (0,28% din PIB), în principal pentru aerul curat și zgomot.
Acțiuni prioritare în 2025
Ca răspuns la rezultatele evaluării de alertă timpurie a AEM pentru România, Comisia Europeană a emis o serie de recomandări de politică pentru îmbunătățirea performanței României în materie de gestionare a deșeurilor:
• închiderea completă a depozitelor de deșeuri neconforme;
• îmbunătățirea colectării separate la sursă, de exemplu prin instrumente economice, investiții în infrastructura de colectare separată, sortare și reciclare și creșterea gradului de sensibilizare a publicului;
• creșterea gradului de reutilizare a produselor și extinderea infrastructurii de reciclare a deșeurilor asociate cu nivelurile superioare din ierarhia deșeurilor, în special, îmbunătățirea colectării și creșterea capacității de tratare a biodeșeurilor;
• îmbunătățirea pregătirii pentru reutilizare și a reciclării deșeurilor municipale;
• creșterea ratelor de reciclare a deșeurilor de ambalaje;
• creșterea ratei de colectare și de reciclare a deșeurilor de echipamente electronice și electrice (DEEE);
• îmbunătățirea sistemului de gestionare a calității datelor privind deșeurile de ambalaje pentru a crea seturi de date coerente și verificabile;
• învestiții în măsuri de prevenire a generării de deșeuri pentru a reduce cantitatea totală de deșeuri generate;
• asigurarea îndeplinirii obiectivelor pentru 2025 privind deșeurile, în urma recomandărilor formulate de Comisie în rapoartele de alertă timpurie, după caz;
• asigurarea îndeplinirii obiectivelor pentru 2025 privind deșeurile, în urma recomandărilor formulate de Comisie în rapoartele de alertă timpurie, după caz;
•ratificarea Convenției internaționale de la Hong Kong privind reciclarea sigură și ecologică a navelor.
Aspecte pozitive
În raportul de Implementare a Politicii de Mediu (EIR) sunt menţionate şi câteva aspect positive, în special în conservarea și restaurarea naturii.
Acestea includ crearea unei rezervații naturale în Carpații Meridionali, conservarea gândacilor saproxilici în Carpații Orientali și o abordare cooperativă pentru buna gestionare a pajiștilor Natura 2000 din sudul Transilvaniei. De asemenea, au existat proiecte LIFE de succes care vizează conservarea sturionilor.● ecologic
