În ultimul an România a accelerat procesul de elaborare a unui cadru legislativ complet în vederea implementării sistemului de garanţie-returnare pentru ambalajele de băuturi, iar în luna noiembrie Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a lansat în dezbatere publică proiectul de Hotărâre de Guvern. Soarta a miliarde de ambalaje de băuturi depinde de modul în care factorii decidenţi înţeleg principiile care stau la baza proiectării sistemului de garanţie-returnare.
Uitându-ne la cele trei mari obiective – de a preveni şi reduce poluarea maritimă şi terestră cu deşeuri, de a asigura circularitatea materialelor reciclabile conservând astfel resursele naturale şi de a asigura atingerea acestor obiective de mediu la cele mai mici costuri pentru actorii implicaţi – proiectul de hotărâre are în forma actuală premisele necesare implementării unui model de succes în cadrul răspunderii extinse a producătorului şi în armonie cu principiile economiei circulare.
Care sunt elementele principale din proiectul legislativ şi ce impact major au în atingerea obiectivelor?
Pentru a răspunde aş propune să ne uităm la aceste elemente separându-le în patru categorii, pe principii de:
Performanţă. O valoare optimă a garanţiei aplicată unei game extinse de ambalaje de băuturi va influenţa rezultatele colectării. Garanţia de 50 de bani este similară cu cea a altor state din regiune ca Lituania, Estonia, Letonia şi Slovacia. Domeniul de aplicare este vast, unul dintre cele mai complete din lume, cu o gamă largă de tipodimensiuni şi incluzând majoritatea băuturilor, chiar şi cele spirtoase. România ţinteşte o rată de colectare de minimum 90% din al treilea an de la implementare, aliniată cu rezultatele curente ale ţărilor care au deja sistemul. Media europeană în 2019 era de aproximativ 91%. Ţări precum Danemarca, Finlanda, Germania, Lituania sau Olanda au atins din anii 2016-2017 un procentaj de colectare a ambalajelor din PET de peste 90% cu mult înaintea termenului din 2025.
Accesibilitate. Proiectul conturează un sistem de returnare simplu şi accesibil pentru toţi utilizatorii. Returnarea ambalajelor la comerciant este modelul ideal atât prin prisma accesibilităţii consumatorului, cât şi prin cea a costurilor sistemului şi a impactului asupra mediului, el regăsindu-se în toate statele europene cu sistem de garanţie. În unele dintre acestea este o necesitate ca returnarea să se facă la comerciant din cauza volumului mare de băuturi puse pe piaţă în magazinele tradiţionale, cum este şi cazul României. Preluarea ambalajelor de la consumator se va face atât manual cât şi automatizat, marcajul şi codul de bare permiţând optimizarea timpilor.
Responsabilitate. Este un sistem gândit pe baza răspunderii extinse a producătorului astfel că producătorii şi importatorii sunt, cum e şi normal, cei care organizează şi finanţează sistemul. Inspirate din legislaţia europeană în domeniu, responsabilităţile actorilor principali sunt trasate în detaliu pentru a asigura funcţionalitatea sistemului şi în acelaşi timp acordă şi administratorului flexibilitatea de a-l coordona în vederea atingerii obiectivelor. Veniturile obţinute din vânzarea materialelor şi din garanţiile nerevendicate se întorc în sistem pentru a contribui la finanţarea acestuia.
Integritate. Ca şi în cazul legislaţiei din Lituania, Estonia şi Finlanda, proiectul prevede implementarea unui sistem transparent, nonprofit, organizat la nivel naţional, centralizat şi cu o serie de sancţiuni pentru participanţii care nu îşi îndeplinesc obligaţiile legale. În opinia noastră sunt trei aspecte principale care necesită o atenţie deosebită în stabilirea sancţiunilor de către legiuitor şi ulterior de către administratorul de sistem în relaţia cu agenţii economici: neîndeplinirea obiectivelor de colectare, neplata garanţiei pe lanţ şi nedeclararea corespunzătoare a cantităţilor introduse pe piaţă (fenomenul de „free riding“).
Conform proiectului, pentru neatingerea obiectivelor de colectare de exemplu, se prevede plata unei contribuţii egale cu dublul garanţiei per unitate de ambalaj vizat pentru diferenţa dintre obiectiv şi ceea ce s-a realizat, măsură ce reprezintă în mod cert o cheie de control a sistemului. Recordul în acest sens aparţine Norvegiei, care impune plata unei taxe de jumătate de euro per unitate de ambalaj colectat într-un procentaj mai mic de 95%.
Care sunt beneficiile principale ale utilizării tehnologiei în organizarea sistemului?
Utilizarea tehnologiei urmează un trend internaţional de automatizare şi digitalizare a operaţiunilor. În zilele noastre nu mai construim autostrăzile cu lopata, ci folosim utilaje industriale. La fel, pentru a colecta lunar mii de ambalaje într-o locaţie sunt necesare soluţii automatizate care să asigure cantităţi mari cu un grad ridicat de puritate, un impact cât mai mic al amprentei de carbon, condiţii de maximă transparenţă şi siguranţă, precum şi costuri optime. Tehnologia asigură integritatea sistemului atât în relaţia cu utilizatorii echipamentelor automate, cât şi în relaţiile dintre operatorii economici. De fapt întreaga gestionare a fluxului de material, bani şi date nu se poate realiza fără ajutorul tehnologiei.
Ce alte state europene iau în calcul implementarea sistemului de garanţie-returnare?
Numai în ultimii trei ani, 24 de state din toată lumea au comunicat planuri de implementare a sistemelor de garanţie-returnare sau de actualizare a celor existente. În Europa 10 ţări au luat deja decizia legislativă de a implementa sistemul în perioada 2021-2023: Grecia, Irlanda, Letonia, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Portugalia, România, Slovacia şi Turcia.
Dacă va reuşi să adopte Hotărârea de Guvern până la 31 decembrie 2020, aşa cum prevede legea, România va devansa mai multe state europene care au rămas în urmă cu implementarea unor soluţii viabile menite să asigure transpunerea în totalitate a directivelor europene, precum Austria, Belgia, Franţa, Italia, Polonia, Serbia, Slovenia şi Ungaria.
În continuare avem nevoie de planuri susţinute de legislaţie pentru a încuraja tranziţia tuturor statelor către o economie circulară, iar TOMRA, ca parte integrantă în lanţul valoric al reutilizării resurselor din deşeuri, se numără printre liderii transformării globale ce sprijină acest proces.●
Doiniţa Mihai,
Vice President Governmental Affairs EES TOMRA Systems ASA
doinita.mihai@tomra.com