La aproape doi ani de la introducerea Sistemului de Garanție-Returnare, românii au adoptat returnarea ambalajelor ca pe un obicei zilnic, iar impactul depășește colectarea deșeurilor, potrivit unui studiu CURS.
Returnarea ambalajelor de băuturi nu mai este o noutate în România, ci un gest integrat natural în rutina săptămânală a majorității românilor. Un studiu recent realizat de CURS arată că Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) și-a atins obiectivul principal: nu doar colectează ambalaje, ci schimbă în profunzime comportamentele de consum.
Trei din patru persoane care returnează ambalaje se declară mulțumite sau foarte mulțumite de experiența lor cu SGR. Cifra confirmă că sistemul funcționează fluid și că infrastructura pusă la dispoziție răspunde nevoilor reale ale utilizatorilor.
Un proces rapid care se încadrează în viața de zi cu zi
Pentru aproape jumătate dintre români, întregul proces de returnare – de la sosirea la automat până la recuperarea garanției – durează mai puțin de 10 minute. Rapiditatea și simplitatea au transformat returnarea într-un gest la fel de obișnuit ca plata la casă sau sortarea coșului de cumpărături.
Frecvența returnării confirmă integrarea în rutină: peste jumătate dintre utilizatori (52%) returnează ambalaje săptămânal, 30% o fac lunar, iar 4% chiar zilnic. Gestul nu mai este perceput ca o corvoadă, ci ca o extensie firească a activităților casnice.
Efecte secundare pozitive: mai multă conștiință ecologică acasă
Impactul SGR nu se oprește la punctul de returnare. O treime dintre români (32%) spun că au început să sorteze mai mult deșeurile la domiciliu de când folosesc sistemul. Un sfert (25%) își planifică mai atent cumpărăturile, iar 23% discută mai des despre mediu, consum responsabil și sustenabilitate – semn că SGR stimulează conversații și reflecții mai ample despre resursele pe care le consumăm.
Aceste schimbări subtile, dar măsurabile, arată că un sistem bine gândit poate genera o cultură a responsabilității care depășește momentul returnării.
Mândrie şi motivație
Pentru 74% dintre români, returnarea ambalajelor este un motiv de mândrie. Oamenii simt că acțiunile lor individuale au un efect concret, că participă la ceva mai mare decât ei înșiși.
Motivațiile sunt diverse și puternice. Recuperarea garanției rămâne un stimulent major (95%), dar la fel de importante sunt grija pentru mediu (94%) și dorința de a oferi un exemplu pozitiv copiilor (93%). Această combinație de rațiuni economice, ecologice și educative transformă returnarea într-un comportament susținut de valori profunde, nu doar de beneficiu imediat.
Un sistem înțeles și acceptat la scară națională
Peste 90% dintre respondenți afirmă că au înțeles bine sau foarte bine cum funcționează SGR. Doar 8% mai au neclarități, ceea ce indică o campanie de informare publică reușită și o adaptare rapidă la un sistem complex, implementat la nivel național.
Rezultatele studiului sugerează că, la aproape doi ani de la lansare, SGR nu mai este o noutate, ci o parte integrantă a peisajului de consum românesc. Sistemul a reușit să transforme un gest administrativ într-o practică cu sens, care îmbină eficiența cu responsabilitatea și educația civică.
Studiul a fost realizat de CURS – Centrul de Sociologie Urbană și Regională, în perioada 14–26 octombrie 2025, pe un eșantion de 500 de persoane adulte, prin interviuri față-în-față. Datele sunt neponderate.• ecologic
