Pe 12 februarie 2020 Comisia Europeană a transmis statelor membre pachetul de acţiuni referitoare la stadiul de îndeplinire a obligaţiilor asumate. România a primit atenţionări cu privire la tăierile ilegale de păduri, poluarea atmosferică, reciclarea necorespunzătoare a navelor şi pentru încălcarea Regulamentului privind gazele fluorurate cu efect de seră. Toate acestea se adaugă atenţionărilor pe care Comisia le-a adresat României în ianuarie a.c., în special despre depozitarea neconformă a deşeurilor.● ecologic
La întâlnirea avută cu Costel Alexe, ministrul Mediului Apelor şi Pădurilor din România, Virginijus Sinkevičius, comisarul european pentru Mediu, Oceane şi Pescuit i-a transmis oficialului român că în privinţa tăierilor ilegale de pădure România nu a făcut în ultimii trei ani decât să tragă de timp, fără să înregistreze nici un progres real în stoparea fenomenului.
„Am urmărit şi am apreciat discursul dumneavoastră transmis după anunţul declanşării celor două proceduri de infringement. Din partea noastră aveţi toată deschiderea şi vă puteţi baza pe sprijinul Comisiei. În ceea ce priveşte tăierile ilegale de pădure, din păcate Comisia Europeană, la fel ca societatea românească, şi-a pierdut răbdarea. Am aşteptat trei ani, timp în care nu a existat altceva decât un ping-pong între autorităţile române şi Comisie, fără să constatăm progrese reale în acest sector. Astăzi suntem însă optimişti şi vrem să vedem aceeaşi determinare pe care aţi manifestat-o de la preluarea mandatului şi în continuare, în eforturile României de a soluţiona problemele care au dus la această situaţie şi nu am niciun motiv să mă îndoiesc că veţi realiza ceea ce v-aţi asumat“, a declarat Virginijus Sinkevičius în cadrul întâlnirii bilaterale.
Cu toate că ministrul Alexe l-a asigurat pe oficialul european că stoparea tăierilor ilegale de pădure se află în topul priorităţilor Guvernului României, Sinkevičius i-a cerut să prezinte în termen de numai o lună rezultate concrete în acest sens.
Planul de acţiune prezentat de Costel Alexe la Bruxelles conţine aceleaşi măsuri anunţate, dar nepuse în aplicare de predecesorii săi: operaţionalizarea sistemului electronic de trasabilitate a lemnului SUMAL, monitorizarea prin satelit a tăierilor, înăsprirea sancţiunilor, întărirea capacităţii de control şi renunţarea la vânzarea de masă lemnoasă pe picior.
În condiţiile în care mafia lemnului din România are ramificaţii în cele mai înalte structuri ale Statului este greu de crezut că guvernul interimar va reuşi să operaţionalizeze pe deplin în doar o lună planul de acţiune. Atenţionarea Comisiei nu vizează doar furturile de lemn, ci şi semnalarea unor nereguli din care reiese că Statul român este complice la tăierile ilegale. Faptul că România nu a creat un sistem eficient de verificare a operatorilor din domeniul exploatărilor forestiere şi nu a aplicat sancţiuni corespunzătoare a încurajat tăierile ilegale. Iar acesta este doar un exemplu al modurilor în care autorităţile, prin inacţiune, au venit permanent în sprijinul mafiei lemnului.
La fel sunt şi inconsecvenţele voite din legislaţia naţională care fac imposibilă verificarea cantităţilor mari de lemn recoltat ilegal, la care se adaugă autorizarea exploatărilor forestiere fără evaluarea impactului asupra habitatelor protejate. Blocarea de către autorităţi a accesului publicului larg la informaţiile privind mediul din planurile de gestionare a pădurilor, o măsură care face imposibil controlul societăţii civile asupra modului în care reprezentanţii statului gestionează fondul forestier naţional, a fost o altă metodă prin care statul a protejat mafia lemnului.
Comisia Europeană a mai cerut acum României să aplice corespunzător Regulamentul UE privind lemnul (EUTR), care interzice întreprinderilor din sector să producă şi să introducă pe piaţa UE produse obţinute din buşteni recoltaţi ilegal.
Pentru toate acestea Comisia a decis să trimită României pe 12 februarie 2020 o scrisoare de punere în întârziere, acordându-i un termen de numai o lună pentru a lua măsurile necesare remedierii deficienţelor. Dacă răspunsul României nu va fi unul corespunzător, Comisia va transmite la Bucureşti un aviz motivat. Dacă nici atunci România nu se va conforma, Comisia va decide înaintarea cazului către Curtea Europeană de Justiţie.
Statul român are obligaţia de a adopta programe pentru controlul poluării
În cadrul aceluiaşi pachet de acţiuni Comisia Europeană cere României, Maltei şi Greciei să adopte programe naţionale de control al poluării atmosferice şi să le comunice Comisiei în conformitate cu Directiva (UE) 2016/2284 privind reducerea emisiilor naţionale de anumiţi poluanţi atmosferici. În temeiul acestui act normativ statele membre sunt obligate să elaboreze, să adopte şi să pună în aplicare programele naţionale pentru a-şi limita emisiile anuale.
Directiva urmăreşte atingerea unor niveluri de calitate a aerului care să nu genereze efecte negative semnificative sau riscuri pentru sănătatea umană şi mediu. România ar fi trebuit să transmită Comisiei primele sale programe naţionale de control al poluării atmosferice până la 1 aprilie 2019.
Ţara noastră ocupă locul al optulea în Europa la numărul de decese cauzate de poluare la suta de mii de locuitori, conform unui raport al organizaţiei GAHP publicat în decembrie 2019. Peste 20.000 de români mor anual din cauza poluării, iar în marile oraşe cei mai importanţi factori de poluare sunt maşinile şi construcţiile.
Până în prezent Grecia, Malta şi România sunt ţările care nu şi-au îndeplinit obligaţiile, în pofida atenţionărilor anterioare. Prin urmare, Comisia a decis să emită o scrisoare de punere în întârziere, acordând acestor ţări două luni pentru a-şi adopta şi comunica planurile. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită autorităţilor române, elene şi malteze un aviz motivat.
Referitor la acest subiect, ministrul Costel Alexe l-a informat pe Virginijus Sinkevičius, comisarul european pentru Mediu, Oceane şi Pescuit că România a demarat procedurile pentru obţinerea finanţărilor necesare elaborării planului naţional de control al poluării, document care are ca termen de finalizare sfârşitul acestui an.
Referindu-se la calitatea aerului din marile aglomerări urbane, ministrul român a amintit recentele întâlniri cu primarii localităţilor aflate în procedură de infringement sau care înregistrează depăşiri ale nivelurilor de poluare, în vederea îndrumării edililor la realizarea planurilor de calitate a aerului şi implementarea rapidă a măsurilor. De asemenea, Costel Alexe a anunţat investiţii în modernizarea şi extinderea reţelei naţionale de monitorizare a aerului cu 30 de staţii noi.
Reciclarea navelor trebuie să respecte legislaţia europeană
Comisia Europeană a cerut României să îşi respecte obligaţia de a pune în aplicare integral legislaţia europeană privind reciclarea navelor (Regulamentul UE nr. 1257/2013). Scopul regulamentului este de a face reciclarea navelor mai ecologică şi mai sigură. Principalul său obiectiv este acela de a garanta că navele care navighează sub pavilionul unui stat membru al Uniunii sunt reciclate într-un mod sigur şi durabil. Este esenţial ca statele membre să desemneze autorităţile, administraţiile şi persoanele de contact competente şi să instituie dispoziţii de drept naţional referitoare la asigurarea respectării acestor norme europene şi la sancţiunile aplicabile. Toate aceste obligaţii trebuiau îndeplinite până la 31 decembrie 2018. Dar cum România nu s-a conformat, în iunie 2019 a primit o scrisoare de punere în întârziere. Şi fiindcă nici la începutul anului 2020 conformitatea nu era asigurată, Comisia a decis să trimită un aviz motivat, iar România are acum la dispoziţie două luni pentru a remedia situaţia prin desemnarea autorităţilor şi stabilirea sancţiunilor. Dacă România nu ia măsuri în următoarele două luni, Comisia poate sesiza Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în legătură cu acest caz. Comisia Europeană a decis să mai trimită României un aviz motivat din cauza faptului că ţara noastră nu a adoptat măsuri privind sancţiunile pentru încălcarea Regulamentului (UE) nr. 517/2014 privind gazele fluorurate cu efect de seră. Legislaţia UE stabileşte norme stricte privind utilizarea gazelor fluorurate şi condiţiile de introducere pe piaţă a produselor care conţin aceste gaze. „În temeiul normelor adoptate de statele membre, România ar fi trebuit să introducă sancţiuni până la 1 ianuarie 2017 şi să ia toate măsurile necesare pentru asigurarea punerii lor în aplicare“, se precizează în comunicatul Comisiei Europene.●
