Performanța UE în materie de inovare a înregistrat progrese constante pe termen lung, crescând cu 12,6 puncte procentuale din 2018. Această ultimă ediție a Tabloului de bord european privind inovarea (EIS) evidențiază schimbări semnificative în ceea ce privește performanța națională în materie de inovare. Treisprezece state membre și-au îmbunătățit punctajul față de anul trecut, Malta (+7,6 puncte) și Luxemburg (+5 puncte) înregistrând cele mai mari câștiguri. Începând din 2018, toate țările UE și-au îmbunătățit performanța în materie de inovare, deși progresele variază de la 0,9 puncte în Luxemburg la 30 de puncte în Estonia. România se „lăudă“ cu un ruşinos ultim loc în clasamentul privind inovarea la nivelul Uniunii Europene.
Alte constatări-cheie includ:
– Suedia își revendică poziția de cel mai mare inovator al UE, cu 12,9 puncte procentuale din 2018, ca urmare a progreselor înregistrate în ceea ce privește învățarea pe tot parcursul vieții, cheltuielile cu cercetarea și dezvoltarea întreprinderilor (R&D) și cloud computingul.
– Irlanda conduce în prezent Grupul inovatorilor puternici. Din 2018, performanța sa a crescut cu 13,3 puncte procentuale, cu puncte forte în cloud computing, productivitatea CO2 bazată pe producție și colaborarea cu IMM-urile.
– Croația trece la grupul inovatorilor moderați, după o creștere remarcabilă de 19,4 puncte față de 2018.
Cu toate acestea, recent publicatul EIS 2025 și Tabloul de bord regional privind inovarea (RIS) indică o ușoară scădere de 0,4 puncte între 2024 și 2025. Această încetinire recentă evidențiază necesitatea unor acțiuni accelerate în fața incertitudinii și a creșterii concurenței la nivel mondial, astfel cum se subliniază în Busola pentru competitivitate, în inițiativa „Alege Europa“ și în Strategia privind întreprinderile nou-înființate și extinderea acestora.
Convergența regională cu contraste
RIS relevă un peisaj regional inegal, cu îmbunătățiri pe termen lung și o reducere a decalajului în materie de inovare între regiunile cu performanțe superioare și cele cu performanțe inferioare. Cu toate acestea, disparitățile dintre nordul și sudul Europei persistă.
În ansamblu, 233 din 241 de regiuni și-au îmbunătățit performanța în materie de inovare în perioada 2018-2025, cu o creștere medie de aproape 12 puncte procentuale. Cu toate acestea, 82 de regiuni au înregistrat o scădere între 2023 și 2025. Europa de Nord și de Vest domină printre regiunile cu cele mai bune performanțe. Europa Centrală, de Est și de Sud continuă să recupereze decalajul, deși unele regiuni înregistrează performanțe peste media UE, inclusiv Praha, Catalunya/Cataluña, País Vasco/Euskadi, Comunidad de Madrid, Comunidad Foral de Navarra și Comunitat Valenciana.
Tabloul de bord european privind inovarea (anual) și tabloul de bord regional privind inovarea (bienal) evaluează performanța în materie de inovare la nivelul UE, al țărilor învecinate și al concurenților de la nivel mondial. EIS 2025 utilizează 32 de indicatori care reflectă diverse aspecte ale inovării, inclusiv condițiile-cadru, investițiile, activitățile de inovare și impactul asupra economiei, mediului și societății. Statele membre sunt clasificate în patru grupuri de inovare:
• Liderii în materie de inovare (> 125% din media UE);
• Inovatori puternici (100-125%);
• Inovatori moderați (70-100%);
• Inovatori emergenți (<70%).
Tablourile de bord reprezintă un instrument-cheie pentru Noua agendă europeană de inovare, care urmărește să elimine decalajul în materie de inovare al UE și să accelereze implementarea tehnologiilor de vârf. Acestea contribuie, de asemenea, la inițiativele politice majore, cum ar fi Busola pentru competitivitate, Strategia UE privind întreprinderile nou-înființate și extinderea acestora și campania „Alege Europa pentru știință“. Privind în perspectivă, se preconizează că viitorul Act privind inovarea va utiliza în continuare tablourile de bord ca instrument de evaluare comparativă pentru a identifica lacunele, a stimula reformele și a moderniza sistemele de cercetare și inovare din întreaga Uniune.
„EIS 2025 subliniază necesitatea urgentă de a moderniza piața unică și lanțurile de aprovizionare ale Europei pentru a rămâne competitive la nivel mondial. Declinul colaborării dintre IMM-uri și al investițiilor în cercetare și dezvoltare în unele state membre este un semnal de alarmă. Trebuie să simplificăm reglementările, să stimulăm infrastructura digitală transfrontalieră și să promovăm parteneriatele dintre întreprinderile nou-înființate și întreprinderile consacrate pentru a debloca întregul potențial al Europei. Inovarea nu se referă doar la tehnologie, ci și la crearea unor ecosisteme în care ideile să prospere și să se extindă“, a declarat Stéphane Séjourné, vicepreședinte executiv pentru prosperitate și pentru strategia industrială
Ekaterina Zaharieva, comisarul pentru start-upuri, cercetare și inovare, a precizat faptul că „Cercetarea și inovarea se află în centrul strategiei noastre privind competitivitatea. Tabloul de bord pentru 2025 confirmă progresele noastre pe termen lung, dar subliniază, de asemenea, necesitatea urgentă de a depune mai multe eforturi și de a elimina decalajele persistente dintre diferitele părți ale Europei. Facem deja pași semnificativi înainte – prin strategiile noastre pentru start-up-uri și scaleups, științele vieții și IA în știință. Săptămâna viitoare, vom prezenta propuneri pentru următorul buget pe termen lung al UE și pentru următorul program de cercetare și inovare. Acestea vor fi esențiale pentru a conduce o Europă mai durabilă și mai competitivă în anii următori“.
„Constatările din 2025 confirmă că motorul de inovare al Europei este rezilient, dar cursa mondială pentru poziția de lider tehnologic se intensifică. Deși multe țări europene conduc cu progrese revoluționare, UE trebuie să își accelereze tranziția digitală și tranziția verde pentru a elimina decalajul față de concurenții de la nivel mondial. Investind în clustere regionale, sprijinind IMM-urile și asigurând un acces mai mare la resursele esențiale, putem transforma provocările actuale în oportunități de mâine pentru o Europă competitivă și inovatoare“, a declarat Raffaele Fitto, vicepreședintele executiv pentru coeziune și reforme.
România
În continuare ţara noastră se poate „lăuda“ cu un ruşinos ultim loc în clasamentul privind inovarea la nivelul Uniunii Europene. Tabloul de bord european privind inovarea în România pentru anul 2025 prezintă punctele forte şi cele slabe ale ţării noastre în acest domeniu.
Potrivit raportului, România are rezultate sub nivelul mediei UE în 2025 în ceea ce privește toți indicatorii din această categorie, cu excepția accesului la internet de mare viteză, care este foarte puternic, situându-se pe locul 6 în rândul statelor membre ale UE-27, după ce s-a îmbunătățit cu +88,2% în perioada 2018-2025. În pofida acestui fapt, persoanele cu competențe digitale peste nivelul de bază s-au îmbunătățit doar ușor în această perioadă (+1,1 puncte) și se situează aproape pe ultimul loc în comparație cu statele membre ale UE-27, înregistrând doar un punctaj mai mare decât Bulgaria. Cu toate acestea, eforturile recente de a acorda prioritate competențelor digitale includ, de exemplu, programe educaționale în domeniul datelor și al securității cibernetice (Autoritatea pentru Digitalizare din România, 2024) și al tehnologiilor IA (MCID, 2024).
În ceea ce privește resursele umane, România rămâne, de asemenea, în urmă în comparație cu alte state membre ale UE-27, clasându-se pe ultimul loc în ansamblu, inclusiv în ceea ce privește populația cu studii superioare, care nu a înregistrat nicio creștere între 2018 și 2025. În mod similar, performanța față de UE în ceea ce privește noii absolvenți de doctorat din țară a scăzut cu 23,1% în această perioadă. Cu toate acestea, numărul persoanelor implicate în învățarea pe tot parcursul vieții în România a crescut în această perioadă (+38,5 puncte procentuale), ceea ce indică eforturile de perfecționare și recalificare a populației. Acest indicator este în prezent cel mai apropiat de media UE în 2025 în ceea ce privește indicatorii referitori la dimensiunea resurselor umane.
Reflectând obiectivele strategice ale României de a spori integrarea europeană a comunității științifice române și de a atrage talente și resurse internaționale (Guvernul României, 2022), sistemele de cercetare atractive ale României au crescut constant în perioada 2018-2025. Cu toate acestea, țara se confruntă în continuare cu provocări, deoarece are performanțe slabe în comparație cu alte state membre ale UE-27, în special în copublicațiile științifice internaționale (la 25,5%din media UE în 2025) și atragerea doctoranzilor străini (13,6%). O contribuție pozitivă la creșterea României în acest domeniu o reprezintă publicațiile sale științifice aflate printre primele 10% dintre cele mai citate publicații, care au crescut cu 38,9% față de 2018, reflectând obiectivele României de îmbunătățire a excelenței științifice (Guvernul României, 2022). Acest indicator este în prezent cel mai apropiat de media UE în 2025 în rândul indicatorilor din dimensiunea sistemelor de cercetare atractive. Pentru mai multe detalii, a se vedea, de asemenea, anexa 3 (Inovarea în afaceri) la Raportul de țară pentru România din 2025 privind semestrul european (Comisia Europeană, 2025).
Investiţii
România prezintă un declin și o anumită stagnare în ceea ce privește dimensiunea finanțării și a sprijinului. Cu cheltuieli foarte mici și în scădere pentru cercetare şi dezvoltare (R&D) în sectorul public, pe locul 27 în rândul statelor membre ale UE-27 și cu un sprijin guvernamental direct și indirect în scădere pentru cercetare şi dezvoltare în rândul întreprinderilor, pe locul 23. Cheltuielile cu capitalul de risc au înregistrat cea mai mare scădere (-20,2 puncte procentuale), situându-se la doar 12,6% din media UE în 2025, foarte puține fonduri cu capital de risc fiind active în România (MCID, 2024).
În mod similar, la nivel de întreprindere, cheltuielile pentru cercetare şi dezvoltare în sectorul întreprinderilor sunt scăzute (19,3% din media UE în 2025), dar au înregistrat o ușoară creștere între 2018 și 2025 (+3,7% puncte), cum ar fi cheltuielile pentru inovare pe persoană angajată, care se situează pe locul 27 în rândul statelor membre ale UE-27, dar au crescut ușor din 2018 (+6,9%puncte). Cu toate acestea, cheltuielile pentru inovare în afara cercetării şi dezvoltării au scăzut cu -14,2% în această perioadă. Acești indicatori sugerează că există foarte puține oportunități de finanțare publică sau privată pentru a sprijini întreprinderile inovatoare în România și o activitate de cheltuieli redusă în cadrul întreprinderilor, limitând activitatea și potențialul de inovare.
În timp ce investițiile în tehnologia informației se situează pe ultimul loc în rândul statelor membre ale UE-27, s-au observat îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește cloud computingul, care a crescut cu + 91,1 puncte procentuale între 2018 și 2025. De asemenea, numărul specialiștilor TIC angajați a crescut ușor (+5,9 puncte procentuale), reflectând angajamentul României de a răspunde nevoii tot mai mari de specialiști TIC până în 2030 (Autoritatea pentru Digitalizare din România, 2024). Cu toate acestea, competențele digitale limitate ale populației și investițiile ar putea introduce bariere în calea utilizării acestei creșteri.
Activități de inovare
Angajamentul României de a sprijini și finanța mai bine IMM-urile inovatoare și capacitățile lor de CDI (Guvernul României, 2022) a înregistrat o creștere a numărului de IMM-uri care introduc inovații în materie de produse între 2018 și 2025 (+12,3 puncte procentuale). Cu toate acestea, IMM-urile care introduc inovarea proceselor de afaceri stagnează în continuare, iar România se situează pe locul 27 în rândul statelor membre ale UE-27 în ceea ce privește acești indicatori inovatori, aliniindu-se la lipsa investițiilor în activități inovatoare în România. Acest lucru indică, de asemenea, ratele în scădere ale legăturilor din România între 2018 și 2025, inclusiv IMM-urile inovatoare care colaborează cu altele (-7,0% puncte) și mobilitatea de la un loc de muncă la altul a HRST (-11,8% puncte), precum și clasamentul scăzut al copublicațiilor public-privat, care, în pofida creșterii (+14,1% puncte), se situează pe locul 27 în rândul statelor membre ale UE-27.
Ratele mai scăzute ale activității inovatoare din România sunt însoțite de indicatori mai puțin performanți privind activele intelectuale, care se situează, în general, pe locul 27 în rândul statelor membre ale UE-27. Cererile de brevete PCT au scăzut cu 7,3% din 2018 până în 2025. Cu toate acestea, în ciuda clasamentelor mai mici, aplicațiile pentru mărci comerciale și design prezintă unele progrese pozitive, cu o creștere de +20,3% puncte și, respectiv, +6,3% puncte.
Vânzările de inovații nou-intrate pe piață și nou-intrate pe piață au scăzut în România din 2018 până în 2025 (-7,6 puncte procentuale), în timp ce impactul asupra ocupării forței de muncă rămâne stagnant. Împreună, acestea fac ca România să aibă cele mai scăzute performanțe din UE în ceea ce privește impactul asupra vânzărilor și ocupării forței de muncă. Impactul comerțului arată o performanță mai pozitivă, cu o creștere mică a exporturilor de servicii bazate pe utilizarea intensivă a cunoștințelor (+ 13,2% puncte) și o ușoară creștere a exporturilor de produse de tehnologie medie și înaltă (+ 6,3% puncte), care se situează în primele 10 state membre ale UE-27. Cu toate acestea, importurile de înaltă tehnologie au scăzut din 2018 până în 2025 (-4,7% puncte).
În general, România nu are rezultate foarte bune în ceea ce privește productivitatea resurselor și a muncii, situându-se pe locul 24 în rândul statelor membre ale UE-27. Cu toate acestea, în ceea ce privește productivitatea emisiilor de CO2 bazată pe producție, aceasta excelează, situându-se pe locul 9 în rândul statelor membre ale UE-27 în 2025, la 123,3%din media UE, cu o creștere semnificativă în perioada 2018-2025 (+75,0% puncte), ceea ce indică eforturile de decarbonizare ale României, care includ promovarea hidrogenului curat și sprijinirea tehnologiilor orientate către atingerea obiectivelor sale de zero emisii nete (Guvernul României, 2022). Creșterea mai puțin intensivă și performanța mai scăzută au fost observate în ceea ce privește productivitatea resurselor (+16,1 puncte procentuale) și productivitatea muncii (+6,4 puncte procentuale) în această perioadă.
Performanța și structura economiei
PIB-ul României este moderat, dar cu o creștere medie anuală a PIB-ului dublă față de media UE (1,6% față de 0,8%) (FMI, 2025). Economia este orientată către servicii și sectoarele de înaltă și medie tehnologie, care se situează puțin sub media UE în ceea ce privește ponderea ocupării forței de muncă. Deși sectorul manufacturier deține mai puține cote de ocupare a forței de muncă în România, acesta depășește ușor media UE pentru același sector. România are un sector puternic al IMM-urilor, întrucât ponderea cifrei de afaceri a IMM-urilor este ușor mai mare decât media UE (14,1% față de 12,6%), în timp ce ponderea cifrei de afaceri a întreprinderilor mari este sub media UE (43,5% față de 49,6%). În plus, peisajul economic este modelat de proprietatea externă asupra întreprinderilor, cu o pondere ridicată a valorii adăugate din partea întreprinderilor aflate sub control străin (20,5% față de 13,3% în UE).
Afaceri și antreprenoriat
Mediul de afaceri din România este pozitiv, cu înființări de întreprinderi și întreprinderi tinere cu creștere ridicată peste media UE, ceea ce sugerează un potențial puternic de creștere în România. O activitate antreprenorială totală ușor mai scăzută în comparație cu UE indică potențiale obstacole în calea unei participări mai largi sau a unor oportunități neexploatate. Intrările de investiții străine directe se situează peste media UE. Un scor sub media indicelui de intensitate digitală (2024) de 23, comparativ cu media UE de 34,2 ar putea indica limitări ale oportunităților de inovare.
Profiluri de inovare
România are rezultate slabe în comparație cu UE în ceea ce privește mai mulți indicatori ai profilului de inovare. Activitățile de inovare interne sunt toate cu mult sub mediile UE, ceea ce sugerează capacități interne de inovare mai slabe pentru întreprinderile din Croația. În plus, inovatorii nu dezvoltă ei înșiși inovații, există puțini inovatori care nu sunt activi în domeniul inovării și, în mod similar, puțini inovatori care au potențialul de a inova, cu punctaje foarte scăzute pentru acești trei indicatori, ceea ce indică un sistem de inovare îngust, cu puține întreprinderi implicate în procese de inovare sau care sprijină astfel de procese. Intensitatea finanțării programului Orizont Europa per cercetător (2022-2024) este mai mică în România (4846,3) decât media UE (6194), ceea ce indică potențiale limitări ale accesului sau ale participării la activitatea de cercetare și inovare la nivelul UE.
Cadrele de guvernanță și de politică
În ceea ce privește corupția percepută și statul de drept, România se situează sub media UE, ceea ce indică o încredere scăzută a publicului în instituții și cadre de guvernanță potențial mai slabe. De asemenea, România are rezultate slabe în ceea ce privește achizițiile publice în domeniul inovării ca procent din totalul achizițiilor publice (4,5% față de media UE de 9,2%), ceea ce poate însemna o potențială pierdere a oportunităților de inovare în sectorul public.
Mediul înconjurător
Economia României are un consum de energie ușor mai ridicat în ceea ce privește emisiile de gaze cu efect de seră (88,6%) decât media UE (82,8%) și nu este în prezent pe drumul cel bun în ceea ce privește îndeplinirea obiectivului său pentru 2050 privind emisiile de gaze cu efect de seră și, pe măsură ce economia României crește, este probabil ca emisiile sale să crească (OCDE, 2024). În plus, rata de utilizare circulară a materialelor în România este de doar 1,4% față de media UE de 11,5% și, deși se situează moderat pe indicele de ecoinovare, există în continuare provocări în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor de durabilitate a mediului.
Demografia
România are o populație de aproximativ 19,1 milioane de locuitori, dar crește într-un ritm mai lent decât media UE (0,1% față de 0,4%). Are o densitate mai mică a populației în comparație cu media UE. România face, de asemenea, obiectul unei reforme a sistemului de pensii pentru a aborda îmbătrânirea populației și reducerea contribuțiilor la sistemul de pensii, cu scopul de a sprijini sustenabilitatea financiară a țării în contextul schimbărilor demografice (OCDE, 2024).• ecologic
