Şapte vulcani s-au activat simultan în Peninsula Kamceatka din Orientul Îndepărtat al Rusiei, pentru prima dată după 300 de ani, după cutremurul cu magnitudinea 8,8 produs la sfârşitul lunii iulie a.c. Potrivit oamenilor de ştiinţă ruşi, seismul a provocat o deplasare cu doi metri a sudului peninsulei, a transmis Agenţia EFE.
Vulcanii Bezimianîi, Kambalnîi, Karimski, Kliucevskaia, Kraşeninnikov, Mutnovski şi Avacinski nu au mai fost activi simultan din 1737, când regiunea a fost lovită de asemenea un cutremur, potrivit publicaţiilor locale.
Cazul lui Kraşeninnikov este unul aparte, acest vulcan expulzând lavă pentru prima dată după anul 1463. Din craterul său au ieşit zilele acestea coloane de cenuşă care au ajuns până la şase kilometri altitudine.
Un alt caz care îi îngrijorează pe oamenii de ştiinţă este cel al vulcanului Kambalnîi, inactiv timp de mai multe decenii. Între timp, fluxul de lavă care curge din vulcanul Kliucevskaia a atins trei kilometri lungime, apropiindu-se de gheţarul Bogdanovici care a început deja să se topească.
Peninsula a fost lovită în data de 30 iulie a.c. de cel mai puternic cutremur înregistrat în ultimii 70 de ani, seismul provocând un tsunami care a lovit coasta Pacificului din zonă. Autorităţile ruse au avertizat că s-ar putea înregistra replici timp de cel puţin o lună.
Filiala locală a Serviciului Geofizic Unificat al Academiei Ruse de Ştiinţe a raportat pe Telegram că sudul Peninsulei Kamceatka s-a deplasat cu aproape doi metri spre sud-est după acest cutremur.
Parte a Cercului de Foc al Pacificului, Kamceatka are aproximativ 30 de vulcani activi, dintr-un total de aproape 130, înscrişi pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO din 1996. Pe lângă activitatea vulcanică intensă, regiunea este afectată de cutremure constante, fiind situată la marginea plăcii tectonice nord-americane, la graniţa dintre plăcile eurasiatică şi pacifică şi foarte aproape de placa filipineză, motiv pentru care aceasta este una dintre cele mai active zone seismice de pe planetă.• Agerpres
