Sistemul de garanţie-returnare este recunoscut ca fiind cel mai eficient mecanism de recuperare a deşeurilor de ambalaje de băuturi prin motivarea consumatorului de a returna ambalajele post-consum. Patruzeci de state din întreaga lume au adoptat deja acest sistem, cu formule diferite de implementare, iar experienţa lor oferă posibilitatea evitării anumitor greşeli şi optimizarea proceselor în noile pieţe.
Atunci când definim arhitectura sistemului de la idee la produsul final se ridică întrebări fireşti despre elementele-cheie care îi vor asigura succesul. Una dintre primele întrebări care apar este legată de interesul şi suportul consumatorului pentru un astfel de mecanism. Consumatorul are multă putere în economia noastră şi el decide unde îşi va concentra atenţia şi resursele.
Ce determină consumatorul să returneze ambalajul?
Noi am identificat trei elemente-cheie care îl influenţează în mod direct să îşi schimbe comportamentul şi să devină responsabil faţă de mediu: accesibilitatea la sistem, valoarea garanţiei şi comunicarea la care este expus.
Accesibilitatea. Fie că vorbim de preluare manuală sau de preluare automată, punctul de recuperare a ambalajelor la comerciant rămâne cel mai convenabil pentru consumator întrucât acesta revine oricum pentru noi cumpărături. Va fi cea mai simplă ecuaţie de reţinut pentru el: de unde cumperi, acolo returnezi. A nu se înţelege că ambalajele trebuie returnate exact în acelaşi magazin de unde le-a cumpărat, ci în oricare dintre cele participante la sistem. Validarea ambalajului în vederea returnării garanţiei se face doar pe baza codului de bare, fără a fi necesar bonul de cumpărături. Astfel, consumatorul va avea la dispoziţie o reţea densă şi naţională de puncte de primire a ambalajelor sale fără a face drumuri speciale în alte locaţii, generând astfel cea mai mică amprentă de carbon. O analiză comparativă a ciclului de viaţă a ambalajelor a demonstrat o economie de 30% a emisiilor de CO2 pentru cele colectate prin sistemul de garanţie versus cele colectate prin alte soluţii municipale. Magazinele vor avea ocazia să susţină reciclarea prin recuperarea ambalajelor băuturilor pe care le comercializează îmbunătăţind imaginea companiei, demonstrând responsabilitate faţă de mediu şi consumatori. Alte beneficii ale magazinului se vor reflecta şi în vânzări mai mari şi sporirea traficului de clienţi, iar costurile îndeplinirii unei obligaţii legale directe a comerciantului vor fi acoperite de sistem.
Valoarea garanţiei. La o simplă analiză a celor mai performante sisteme de garanţie se poate observa că valoarea garanţiei influenţează în mod direct gradul de colectare şi motivează consumatorul să returneze ambalajul post-consum. În Lituania valoarea garanţiei de 0,1 euro a fost elementul-cheie care a adus rezultate remarcabile, atingându-se o rată de colectare de 92% de la 33% în doar doi ani, validând şi afirmaţia că sistemul de garanţie „poate educa o naţiune peste noapte“.
Comunicarea. Administratorul sistemului va avea obligaţia de a organiza campanii de informare şi conştientizare a cetăţenilor, dar şi libertatea de a decide asupra modului de desfăşurare: de la programe locale simple în parteneriat cu comerciantul, până la programe naţionale în parteneriat cu diverse instituţii ale statului sau entităţi media. De asemenea, comunicarea rezultatelor colectării prezentate şi în raportul anual vor contribui la sporirea încrederii cetăţenilor în sistem. Pot fi luate în calcul stimulente suplimentare cu scopul de a spori gradul de implicare a consumatorului, cu impact major în comunicare, cum ar fi organizarea de donaţii către acţiuni caritabile şi loterii.
O altă întrebare frecventă este legată de modul de organizare a sistemului. Centralizat sau descentralizat?
Din experienţa statelor care au implementat deja sistemul, cele mai bune rezultate şi cel mai mare grad de transparenţă sunt atinse dacă fluxurile de bani, materiale şi date sunt gestionate în mod centralizat de către o organizaţie cu caracter nonprofit deţinută de părţile care au şi obligaţii legale de mediu: producătorii de băuturi, importatorii şi comercianţii.
În Europa, Lituania, Estonia, Norvegia, Suedia, Finlanda, Islanda, Olanda şi altele au optat pentru un sistem de garanţie centralizat şi doar o singură ţară, Germania, pentru un sistem descentralizat. Cele mai recente decizii legislative de a implementa un sistem de garanţie pentru ambalajele de băuturi aparţin Slovaciei (2018), Scoţiei (2019) şi Letoniei (august 2020), care au optat tot pentru un sistem centralizat.
Centralizarea presupune control deplin asupra proceselor, eficienţă maximă a costurilor, transparenţă şi condiţii echitabile pentru toţi actorii implicaţi care au ca obiectiv îndeplinirea obligaţiilor cu un cost cât mai mic, dar cu un impact pozitiv asupra mediului cât mai mare. Va permite adoptarea rapidă şi globală a deciziilor necesare îmbunătăţirii sistemului şi va minimiza apariţia raportărilor false – fenomen cunoscut sub denumirea de „freeriding“ – prin implementarea unor protocoale de prevenţie a fraudei.
Descentralizarea va genera costuri mai mari de operare din cauza redundanţei anumitor servicii (de exemplu preluarea ambalajelor şi reconcilierea datelor). Logistica descentralizată va avea un impact negativ asupra mediului, iar deciziile legate de îmbunătăţirea performanţelor generale pot fi întârziate sau neuniforme.
Fiecare element de design este important întrucât va avea un impact asupra costurilor, dar mai ales asupra performanţelor şi totodată este important de reţinut că sistemul de garanţie reprezintă în primul rând un instrument de mediu, iar obiectivul său principal este acela de a recupera miliardele de ambalaje de băuturi puse pe piaţă anual în România.
Din cele 27 de state membre UE doar 3 nu au lansat încă în discuţie implementarea unui astfel de sistem: Cehia, Belgia şi Italia. Toate celelalte au finalizat cadrul legislativ sau sunt în discuţii avansate. Prin respectarea termenului de implementare şi a condiţiilor unui design modern, România are acum ocazia să devină un punct de referinţă în regiune.
Doiniţa Mihai,
Vice President Governmental Affairs EES TOMRA Systems ASA,
Tel:+40 757 787 787,
doinita.mihai@tomra.com,
https://www.tomra.com/en
