La începutul acestui an centrul de reflecție Forumul Economie de Piață Ecologico-Socială și Centrul pentru Cercetare Interdisciplinară din Germania au publicat raportul intitulat „Evaluarea propunerii Comisiei UE referitoare la un EU ETS pentru clădiri și transport rutier (EU ETS 2). Criterii pentru un EU ETS 2 eficient și echitabil din punct de vedere social“1. Documentul este o analiză detaliată a modului în care va fi introdusă taxa pe carbon pentru locuințe și transport în Uniunea Europeană.• Matei Dumitru
În 2021 Uniunea Europeană și-a stabilit obiectivul de reducere a emisiilor nete cu cel puțin 55% până în 2030 față de nivelul din 1990 pentru a atinge neutralitatea climatică până în 2050. Pe 14 iulie 2021 Comisia a prezentat un set de propuneri legislative în conformitate cu pachetul „Fit for 55“ care includ ridicarea țintelor celor două instrumente principale: sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) și Regulamentul privind partajarea efortului (ESR).
Comisia a propus creșterea obiectivului de la 43% la 61% comparativ cu 2005 pentru sectoarele acoperite de sistemul existent de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS 1). În ceea ce privește sectoarele acoperite de ESR, fostul obiectiv de reducere a emisiilor cu 29% ar trebui să crească la 40% comparativ cu 2005. Pentru sectoarele clădirilor și transportului rutier din ESR Comisia a propus o țintă de reducere până în 2030 de 43% față de 2005. Propunerea include introducerea unui sistem separat de comercializare a emisiilor pentru clădiri și transportul rutier (EU ETS 2).
Între necesitate și acceptabilitate
Instituirea unui sistem european de taxare a emisiilor din gospodării și din transportul rutier (EU ETS 2) ar aplica principiul „Poluatorul plătește“, prin care cei care poluează suportă costurile daunelor aduse climei și mediului, iar „o distribuție echitabilă între statele membre a veniturilor din licitații va avea potențialul de a atenua inegalitățile economice și sociale și de a recompensa statele care sunt lideri în domeniul climei în UE“ se menționează în raport. Pe de altă parte însă, EU ETS 2 ar putea genera reacții de neacceptare din partea populației europene în condițiile în care există diferențe mari între nivelurile de trai din statele membre.
Reacțiile de ajustare la introducerea prețului pentru emisiile de CO2 sunt greu de anticipat, mai ales dacă se iau în considerare diferențele specifice țărilor și gospodăriilor. Cu toate acestea, povara relativă medie pentru gospodării ar putea fi destul de substanțială și ar varia foarte mult de la un stat membru la altul.
Cei mai afectați de introducerea EU ETS 2 vor fi navetiștii și oamenii care își încălzesc locuințele cu cărbuni. În plus, în unele state povara va fi mai mare la categoriile de cetățeni cu venituri mai mici (Cehia, Irlanda, Belgia, Polonia și Slovenia). De aceea studiul propune redistribuirea veniturilor din EU ETS 2 către gospodăriile cu venituri mici, care să fie sprijinite în reducerea emisiilor de CO2, precum și limitarea prețurilor pentru emisii, dar atenționează că „este posibil ca statele membre să reacționeze la introducerea EU ETS 2 prin ajustarea prețurilor explicite și implicite ale emisiilor de carbon. Pe de o parte acest lucru ar constitui un risc pentru eficiența (ecologică) a sistemului propus, dacă țări ca Germania sau Franța ajung să aibă prețuri totale mai mici. Pe de altă parte există state cu venituri mici, ca Bulgaria și România, care au cote relativ mari de impozitare a energiei la combustibilii pentru încălzire cum ar fi motorina și de aceea ar putea deveni necesară o aliniere a instrumentelor de stabilire a prețului carbonului“.
Standardul puterii de cumpărare variază mult între statele membre. Raportul procentual față de media UE27 împarte țările europene în patru grupe:
cu standard scăzut (40-70%); mediu (70-100%); mare (100-120%) și ridicat (120-175%). România are cea mai scăzută putere de cumpărare față de media europeană (43%), urmată de Ungaria (53%) și Bulgaria (56%). La polul opus se află Luxemburgul (173%), Austria (133%) și Germania (124%).
55 euro taxa pe tona de CO2 emisă
Un preț ridicat al dioxidului de carbon este de dorit din perspectiva politicii climatice și corespunde principiului „Poluatorul plătește“. Cu toate acestea, implică dificultăți economice și poate avea consecințe inacceptabile din punct de vedere social. Pentru a asigura acceptarea socială, odată cu noul sistem de comercializare a certificatelor de emisii ar trebui instituite mecanisme eficiente de redistribuire, în special pentru țările cu venituri mai mici, care sunt afectate în mod deosebit. Statele membre au venituri și standarde de putere de cumpărare diferite, compoziții diferite ale consumului de energie și oportunități diferite de a evita emisiile. Prin urmare, un preț unic al emisiilor va avea efecte eterogene asupra gospodăriilor din Uniune.
Prețul emisiilor de carbon propus de Comisie, de 55 euro pe tonă (care se presupune a fi costul mediu în calculele scenariului pentru perioada 2026 – 2030) ar crește cheltuielile de consum ale gospodăriilor cu aproximativ 0,4 – 0,8% în majoritatea statelor cu venituri mari. Alte țări membre s-ar confrunta cu creșteri de până la aproape 2%. Dacă acest lucru va fi sau nu o problemă depinde în mare măsură de distribuția veniturilor.
Condițiile de bază pentru o distribuire echitabilă între statele membre sunt relativ promițătoare, deoarece emisiile de CO2 cresc odată cu venitul, ceea ce înseamnă că emisiile de gaze cu efect de seră per locuitor ale gospodăriilor relevante pentru EU ETS 2 sunt semnificativ mai scăzute în statele cu venituri mai mici.
Cele mai reduse emisii sunt cele din Bulgaria și România, de aproximativ 298 kilograme per locuitor pe an, iar în Luxemburg sunt cele mai mari, de 2.627 kilograme per locuitor pe an. Aceasta înseamnă că statele membre cu venituri mari vor contribui mai mult decât cele sărace. Prin urmare, EU ETS 2 va însemna introducerea unei taxe anuale de aproximativ 145 euro anual pentru fiecare cetățean din Luxemburg, în timp ce pentru un locuitor al României taxa ar fi de aproximativ 20 euro pe an, dar suma va depinde și de tipul de combustibil folosit pentru încălzirea locuințelor.
O sursă de venit pentru Guvern
Ministrul Mediului, Tánczos Barna crede că România va fi țară „net beneficiară“, urmând să plătească un miliard de euro taxe și să primească șase miliarde din Fondul Social pentru Climă (SCF) care va fi constituit la nivelul Uniunii prin plata acestor taxe. Oficialul omite însă un amănunt important: taxele vor fi plătite de fiecare cetățean, dar miliardele din SCF vor intra în bugetul de stat. „Europa a impus tuturor statelor membre o taxă nouă pe carbon. (…) Benzina/motorina, plus centrala de acasă pe gaz sunt cele două elemente care vor fi taxate pentru a colecta la Fondul Social pentru Climă sumele care se reintroduc în economie sub formă de subvenție sau sub formă de spri- jin pentru tranziție, pentru cumpărarea altor centrale, altor soluții, pompe de căldură, fotovoltaice ș.a.m.d.“, a afirmat Tánczos Barna. Ministrul a adăugat că a existat o „dispută“ în ceea ce privește suma care va constitui acest Fond Social pentru Climă, precizând că s-a stabilit la nivel european valoarea de 59 miliarde euro, bani care vor fi folosiți cu precădere în zonele în care „această tranziție în zona locativă și de transport are un impact semnificativ asupra cetățenilor care suferă de sărăcie energetică“. În această situație „România poate să fie beneficiar net, adică va contribui mai puțin și va beneficia de sume mai mari“, a afirmat Tánczos Barna.
1 www.germanwatch.org/sites/default/files/criteria_for_an_effective_and_socia-lly_just_eu_ets_2.pdf.
