Comisia Europeană a prezentat o propunere pentru protejarea sectorului siderurgic al UE împotriva efectelor negative ale excesului de capacitate la nivel mondial, un pas esențial pentru asigurarea viabilității pe termen lung a unei industrii de importanță strategică. Din păcate, propunerea vine prea târziu pentru industria siderurgică din România care nu mai poate fi protejată din simplul motiv că a fost distrusă cu desăvârşire.
Industria siderurgică din UE este al treilea producător mondial de oțel. Aceasta asigură direct aproximativ 300,000 de locuri de muncă și susține indirect aproximativ 2,5 milioane de locuri de muncă, cu unități de producție a oțelului în peste 20 de state membre ale UE. Oțelăriile susțin multe economii regionale, ceea ce subliniază importanța lor socio-economică și politică.
Respectând angajamentele asumate în Planul de acțiune al UE pentru oțel și metale, propunerea menține principiul comerțului liber și consolidează colaborarea cu partenerii globali pentru a combate excesul de capacitate prin:
- limitarea volumelor de import fără taxe vamale la 18,3 milioane de tone pe an (o reducere de 47 % față de cotele de oțel pentru 2024),
- dublarea nivelului taxelor vamale în afara cotelor la 50 % (față de 25 % în cadrul măsurii de salvgardare),
- consolidarea trasabilității piețelor de oțel prin introducerea unei cerințe privind topirea și turnarea, pentru a preveni eludarea măsurilor.
„Un sector siderurgic puternic și decarbonizat este esențial pentru competitivitatea, securitatea economică și autonomia strategică a Uniunii Europene. Excesul de capacitate la nivel mondial dăunează industriei noastre. Trebuie să acționăm acum – îndemn Consiliul și Parlamentul să avanseze rapid. Comisia va continua să colaboreze cu industria pentru a proteja și a crea locuri de muncă de calitate, precum și cu statele membre și partenerii globali – inclusiv la nivelul OMC – pentru a găsi soluții pe termen lung la provocările comune”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Industria siderurgică din România nu mai contează pe piaţa europeană, din simplul motiv că lipseşte aproape cu desăvârşire. Combinatul de la Galaţi a fost închis după ce o mare parte din el a fost topită ca fier vechi de mulţii proprietari care s-au perindat pe acolo, iar combinatul siderurgic ArcelorMittal din Hunedoara se zbate pentru supravieţuire încercând să repornească linia de laminare cu oțel adus din Ucraina. Singurul combinat care are şanse de a reveni cât de cât la viaţă este cel de la Oţelu Roşu, cumpărat de Dorinel Umbrărescu.
Propunerea Comisiei va fi supusă acum procedurii legislative ordinare, astfel încât Parlamentul European și Consiliul vor trebui să ajungă la un acord cu privire la regulamentul final.● Matei Dumitru
