România se află într-un punct critic privind implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), existând riscul real de a pierde miliarde de euro din cauza neîndeplinirii unor jaloane esențiale, conform declaraţiilor ministrului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pâslaru. Deși până în prezent țara a încasat aproximativ 10,72 miliarde euro (reprezentând 50,08% din totalul fondurilor alocate), restul de 10 miliarde euro din PNRR depinde de finalizarea unor reforme cu întârzieri majore. Situația cea mai tensionată se află la Ministerul Mediului.
Conform unei note a Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), cel puțin 14 jaloane prezintă risc de nefinalizare, fiecare având asociate penalități uriașe, cuprinse între 770 și 973 milioane euro. Situația cea mai tensionată se regăsește la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor unde două jaloane care vizează strict adoptarea unor cadre legislative au fost identificate cu riscuri majore. Neîndeplinirea fiecăruia dintre aceste două jaloane atrage o penalitate record de 972,45 milioane euro.
Reforma resurselor de apă
Acest jalon vizează un nou mecanism economic pentru Administrația Națională „Apele Române“ (ANAR). Scopul este modernizarea sistemului de gospodărire a apelor și alinierea la directivele europene.
Miza este implementarea unui sistem care să asigure întreținerea infrastructurii și un management sustenabil. Reforma vizează trecerea de la un sistem de finanțare bazat pe alocări ad hoc la unul bazat pe recuperarea costurilor. Mai exact, noul mecanism trebuie să asigure că veniturile încasate de ANAR de la utilizatori (industrie, agricultură, populație) acoperă costurile reale de:
● operare și întreținere a infrastructurii naționale (diguri, baraje, canale),
● asigurarea debitului ecologic (cantitatea minimă de apă necesară pentru supraviețuirea ecosistemelor),
● servicii de protecție împotriva inundațiilor.
Jalonul impune modificarea Legii Apelor nr. 107/1996. Punctele cheie care trebuie reglementate sunt:
● Corelarea veniturilor cu tipul de consumator: Noul sistem va diferenția mai clar tarifele în funcție de impactul pe care fiecare categorie de utilizatori îl are asupra resursei de apă;
● Digitalizarea monitorizării: Introducerea unor sisteme automate de măsurare a volumelor de apă relevate și a calității apei evacuate, pentru a elimina raportările eronate;
● Eficiență administrativă: O restructurare a personalului ANAR pentru a corela expertiza tehnică cu noile responsabilități de management digitalizat.
Termenul inițial pentru această reformă a fost depășit, iar România se află în etapa de „implementare de urgență“.Fiind o „reformă de sistem“, Comisia Europeană consideră că neîndeplinirea ei blochează întreaga componentă de management al apei. Fără acest nou mecanism economic, România nu poate justifica sustenabilitatea investițiilor de miliarde de euro în noi rețele de apă și canalizare finanțate tot prin PNRR.
În esență, acest jalon transformă ANAR dintr-o instituție dependentă de bugetul de stat într-una care se autofinanțează eficient, forțând totodată marii consumatori industriali să devină mai responsabili cu risipa și poluarea resurselor de apă. Acum, pentru a respecta termenul limită de la finalul lunii iunie, ministra Diana Buzoianu trebuie să decidă rapid între varianta adoptării unei legi în Parlament sau a unei Ordonanțe de Urgență (OUG).
2. Biodiversitatea și „managementul activ“
Al doilea jalon critic privește legislația pentru sectoarele cu impact asupra biodiversității. Aceasta este o reformă care a necesitat un acord politic complex, deoarece reglementează modul în care sunt gestionate ariile protejate. Recent, s-a optat pentru introducerea conceptului de „management activ“. Acesta permite continuarea activităților tradiționale (pășunat, cosit) în zonele protejate, pentru a nu bloca economia locală. Introducerea conceptului de management activ este, în esență, o încercare de a împăca „şi capra şi varza“: cerințele stricte de conservare ale Comisiei Europene și nevoile pragmatice ale oamenilor care trăiesc în sau lângă ariile protejate. În trecut, declararea unei zone ca fiind „protejată“ era privită de localnici ca o sentință la sărăcie, deoarece interzicea orice activitate. Permițând pășunatul sau cositul, statul transformă comunitățile locale din adversari în parteneri. Dacă oamenii înțeleg că protejarea naturii nu le taie sursa de venit, rezistența la noile reguli va scădea considerabil.
Dacă „managementul activ“ va fi îngropat în birocrație sau dacă autorizațiile pentru activități simple vor deveni greu de obținut, nemulțumirea oamenilor va reveni. Mai mult, există riscul ca unele grupuri de interese să folosească această portiță pentru a exploata resurse în zone care ar trebui strict protejate, ceea ce ar putea duce la un conflict cu Bruxelles-ul. Amintim că neîndeplinirea de către MMAP a fiecăruia dintre aceste două jaloane atrage pentru România o penalitate record de 972,45 milioane euro.
Suma de 972,45 milioane euro care ar putea fi pierdută pentru neîndeplinirea acestor jaloane legislative critice din PNRR ar însemna anularea sau amânarea unor investiții strategice în domenii esențiale. Dacă cele două jaloane ar fi fost îndeplinite, acești bani ar fi trebuit să finanțeze următoarele direcții principale:
Infrastructură de apă și canalizare
Cea mai mare parte a fondurilor din componenta de mediu este destinată extinderii rețelelor de apă și canalizare în localitățile cu peste 2.000 de locuitori. Ministerul Mediului plănuise investiții de aproape un miliard de euro pentru aceste sisteme, esențiale pentru conformarea României la standardele europene de mediu.
Protecție împotriva inundațiilor și managementul apelor
Banii sunt alocați pentru proiecte de modernizare a barajelor, a digurilor și a polderelor cu rol de siguranță hidrologică. Printre investițiile specifice se numără corectarea torenților în județele vulnerabile pentru a preveni viiturile şi reabilitarea infrastructurii critice de apărare împotriva inundațiilor.
Împăduriri și biodiversitate
Fondurile sunt destinate creșterii suprafețelor împădurite. Ținta asumată prin PNRR este de 26.000 de hectare, însă progresul actual este de doar aproximativ 9.000 de hectare. De asemenea, banii ar susține Strategia Națională privind Biodiversitatea, un jalon cheie a cărui neîndeplinire blochează finanțarea pentru protejarea ariilor naturale.
Managementul deșeurilor și digitalizare
• Finanțarea construcției unor centre mari de colectare a deșeurilor, centre de aport voluntar (CAV), vitale pentru atingerea țintelor de reciclare.
• Investiții în sisteme digitale pentru monitorizarea pădurilor și a calității aerului/apei (aproximativ 57 milioane euro).
Din cauza riscurilor de pierdere a acestor sume, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a început deja să transfere o parte din proiectele locale către Administrația Fondului pentru Mediu, pentru a asigura continuitatea lucrărilor din bugetul național, deși acest lucru pune o mare presiune pe deficitul public, ceea ce ar putea aduce renunţarea imediată la anumite proiecte. ● ecologic
