În data de 26 februarie a.c. a fost publicat în Jurnalul oficial al UE bugetul anual al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2026. Acesta a fost stabilit la 190.091.555.667 euro, din care contribuția României este de 3.691.528.991 euro. Suma datorată Uniunii Europene de țara noastră în 2026 pentru plasticul nereciclat este de 253.011.120 euro. Menționăm că România face parte din țările care achită taxa pe plastic din bugetul național și nu dintr-o taxă special aplicată producătorilor de ambalaje și bunuri ambulate, cum au procedat alte state ale UE.
Mecanismul de finanțare și resursele proprii
Finanțarea bugetului UE se bazează pe două piloni principali: o mică parte provine din „alte venituri”, iar restul este acoperit prin contribuțiile statelor membre sub formă de resurse proprii. Resursele proprii sunt împărțite în patru categorii distincte:
• Resursele proprii tradiționale constau în principal în taxele vamale colectate de statele membre în numele Uniunii și reprezintă 11,24% din finanțarea totală.
• Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA) se bazează pe o cotă uniformă de contribuție de 0,30% aplicată asupra bazei de calcul a TVA din fiecare stat membru, având o pondere de 13,02% în buget.
• Deșeurile de plastic nereciclate este o resursă calculată în funcție de masa deșeurilor de plastic nereciclate generate în fiecare țară și contribuie cu 3,59% la bugetul total. Valoarea totală a contribuției bazate pe deșeurile de plastic nereciclate pentru toate statele membre, în bugetul pentru exercițiul financiar 2026, este de 6.816.666.667 euro.
• Venitul Național Brut (VNB) este resursa principală și serveste drept mecanism de echilibrare, finanțând toate cheltuielile care nu sunt acoperite de celelalte surse.
Alte surse de venit și plafoane bugetare
Pe lângă contribuțiile directe, bugetul este alimentat și din „alte venituri”, estimate la aproximativ 3,54 miliarde euro. Această categorie include impozite pe salariile personalului UE, dobânzi de întârziere, amenzi și contribuții de la țări terțe pentru anumite programe.
Un aspect important al bugetului 2026 este respectarea plafonului resurselor proprii. Suma totală alocată Uniunii pentru a acoperi plățile nu poate depăși 1,40% din totalul VNB al tuturor statelor membre. Totuși, acest plafon este majorat temporar cu 0,6 puncte procentuale exclusiv pentru a acoperi datoriile rezultate din „Instrumentul de redresare al Uniunii Europene“, creat pentru a gestiona consecințele pandemiei de COVID-19.
În concluzie, resursele proprii necesare pentru finanțarea întregului buget pe anul 2026 reprezintă 0,97% din VNB-ul total al Uniunii Europene.
Taxa pe DEEE nu se regăsește în bugetul UE 2026
Deși se discută intens despre noi resurse proprii, contribuția bazată pe deșeurile electrice și electronice (DEEE) nu este activă în bugetul oficial pentru 2026 care menționează explicit doar plasticul nereciclat, DEEE rămânând deocamdată doar o simplă propunere legislativă. Situația se explică prin faptul că introducerea DEEE ca o contribuție separată la bugetul UE este încă în faza de negociere, ea necesitând ratificarea de către toate statele membre UE.
Contribuțiile României
Contribuția totală a României la resursele proprii ale Uniunii Europene pentru anul 2026 este de 3.691.528.991 euro. Aceasta se împarte astfel:
• Resursele proprii tradiționale (taxe vamale) – 309,5 milioane euro.
• Resursa bazată pe TVA – 439,151 milioane euro.
• Resursa bazată pe deșeurile de ambalaje din plastic nereciclate – 253,011 milioane euro.
• Resursa bazată pe Venitul Național Brut (VNB) este cea mai mare parte a contribuției, ridicându-se la 2.801.269.043 euro.
Conform reglementărilor europene, Uniunea Europeană colectează contribuția pe plasticul nereciclat de la fiecare stat membru, însă modul în care guvernele naționale își recuperează aceste sume (sau dacă aleg să le suporte integral) este lăsat la latitudinea fiecărei țări.
State care plătesc contribuția din bugetul național
Majoritatea statelor membre ale UE au ales, cel puțin inițial, să acopere această taxă direct din bugetul de stat, fără a introduce o taxă specifică pe plastic care să vizeze producătorii sau consumatorii.
Germania a acoperit plățile (aproximativ 1,4 miliarde euro anual) din veniturile fiscale generale. Totuși, discuții recente din bugetul federal pe 2024 indică o intenție de a transfera această povară către companii și cetățeni în viitor. Franța și Austria nu au implementat o taxă națională pe plastic, finanțând contribuția către UE direct din bugetul central.
România achită contribuția pentru plasticul nereciclat din bugetul național, neexistând o taxă „pe plastic“ aplicată direct producătorilor pentru a refinanța această contribuție specifică către UE. Alte state care plătesc din bugetul national această contribuție sunt: Danemarca, Luxemburg și Țările de Jos.
State care plătesc prin taxe aplicate producătorilor
Există însă anumite state, în special cele din sudul Europei, care au introdus prevederi legislative proprii pentru a „recupera” această taxă de la entitățile care pun plasticul pe piață.
Spania a introdus o taxă pe ambalajele din plastic de unică folosință (0,45 euro/kg) începând cu 2023, aplicată direct producătorilor și importatorilor. Italia a adoptat și ea o legislație similară, însă implementarea completă a fost amânată de mai multe ori, fiind prognozată în prezent pentru acdest an. Portugalia aplică deja taxe pe anumite tipuri de ambalaje din plastic de unică folosință.• ecologic
