29.6 C
Bucharest
Monday, July 26, 2021

Adrian Bădălică: „Eu cred cu tărie în capacitatea oamenilor de a se mobiliza pentru schimbarea în bine“

Foto: ecologic

Compania britanică DS Smith, lider mondial în oferirea de soluţii de ambalare durabile, produse din hârtie şi servicii de reciclare, are în portofoliu şi fostele fabrici Eco Pack şi Eco Paper din Zărneşti, judeţul Braşov. Despre politicile societăţii în materie de colectare, reciclare şi economie circulară am vorbit cu Adrian Bădălică, general manager al Diviziei de Reciclare din România a DS Smith Paper Zărneşti.● ecologic

ecologic: Ce înseamnă economia circulară pentru compania DS Smith?

Adrian Bădălică, general manager al Diviziei de Reciclare din România a DS Smith Paper Zărneşti: Economia Circulară stă la baza tuturor lucrurilor care se dezvoltă şi imSplementează la DS Smith. Modelul nostru de business este unul circular prin natura lui. Scopul nostru primar este acela de a produce ambalaje din carton şi produse din hârtie folosind materiale reciclabile sau surse sustenabile. Când un ambalaj ajunge la sfârşitul ciclului de viaţă şi devine deşeu, Divizia de Reciclare asigură colectarea şi transportul acestuia către fabricile din Grup, unde are loc transformarea lui în rolele de hârtie ce vor sta la baza producerii noilor ambalaje în fabricile noastre de profil. Ceea ce este extraordinar este că tot acest ciclu se realizează într-un interval mai mic de 14 zile. „Box to box in less than 14 days“, este o frază lineară care surprinde pe deplin circularitatea activităţii pe care compania noastră o derulează pe plan global.

Sursa foto: DS Smith

Suntem parteneri la nivel mondial cu Fundaţia Ellen McArthur, ambele organizaţii străduindu-ne să facem din lumea în care trăim un loc mult mai sustenabil prin respectarea unei agende circulare. Printr-o platformă comună colaborăm cu alţi deţinători de branduri şi cu alte organizaţii la nivel mondial şi dezbatem idei şi modalităţi pentru folosirea optimă a resurselor şi crearea unui lanţ de furnizare cât mai sustenabil, lucruri pe care dealtfel le facem zi de zi în businessul nostru.

Împreună cu fundaţia Ellen McArthur am dezvoltat programe de training şi instrumente precum Circulytics – cel mai cuprinzător instrument de măsurare a circularităţii pentru companii, pe care îl folosim împreună cu clienţii noştri pentru a-i ajuta să evalueze cât de circulară este afacerea lor şi încercăm să identificăm acţiunile ce ar trebui întreprinse pentru a le îmbunătăţi punctajul obţinut în urma evaluării.

De curând ne-am unit eforturile pentru a dezvolta principii de design circular, iar la începutul lunii mai am lansat „Circular Design Metrics“, un instrument care permite producătorilor sau deţinătorilor de branduri să compare performanţa designului de ambalaj în raport cu o serie de indicatori precum reciclabilitate, conţinut de material reciclat şi lanţ optim de furnizare. Acest instrument cuprinde opt indicatori care odată parcurşi pot oferi o imagine clară a performanţei circulare şi a zonelor ce pot fi îmbunătăţite. Acesta este primul instrument pentru companii ce poate fi folosit la îmbunătăţirea sustenabilităţii ambalajelor introduse pe piaţă.

ecologic: Dar pentru firmele companiei din România?

Adrian Bădălică: Viziunea este una unitară la nivel de grup, prin urmare avem aceleaşi ambiţii şi scopuri. Principiile circulare care ne ghidează businessul sunt aceleaşi, iar abordarea către furnizorii şi clienţii noştri promovează relaţii sustenabile. În România suntem membri activi în Coaliţia pentru Economie Circulară, unde alături de un grup de oameni „circular intenţionaţi“ încercăm să promovăm ideea economiei circulare în rândul cât mai multor companii şi organisme legiuitoare, scopul nostru fiind de a transforma ideea în fapt, într-un lucru general acceptat.

Sursa foto: DS Smith

ecologic: Colectarea deşeurilor este o problemă pentru Divizia de Reciclare din România a DS Smith Paper Zărneşti?

Adrian Bădălică: Nu pot spune că este o problemă. Cu siguranţă este o provocare, iar provocările aduc dificultăţi pe care am învăţat să le transformăm în oportunităţi şi să le încununăm cu satisfacţii.

Prin poziţia noastră geografică, la intersecţia vestului cu estul, suntem influenţaţi de tendinţele şi solicitările de material din ambele zone, ţări precum Turcia, Ungaria sau Ucraina fiind foarte active pe teritoriul României. Baleiajul acesta de forţe creează un mediu extrem de competitiv, din păcate unul ce nu permite standardizarea calităţii deşeului oferit de colectori. Pentru a putea fi folosită, hârtia reciclată trebuie să fie de calitate superioară, ceea ce înseamnă ca şi deşeul de hârtie colectat din care se produce să fie curat, fără impurităţi. Acesta este un aspect esenţial, la care Ministerul Mediului ne poate ajuta prin promovarea şi implementarea colectării separate la nivel operaţional.

Gândindu-mă la satisfacţii, nu văd satisfacţie mai mare pentru fiecare dintre noi decât aceea de a fi o rotiţă, indiferent cât de mică, în mecanismul care construieşte un viitor mai bun pentru copiii noştri. Orice tonă de deşeu colectată şi reciclată aduce o mare economie de resurse şi ne permite să sperăm că frumuseţile pe care Pământul le etalează astăzi ochilor noştri vor fi aici şi mâine pentru strănepoţii noştri, în mod real şi nu virtual.

ecologic: Care sunt direcţiile de dezvoltare ale domeniului reciclării în cadrul companiei DS Smith?

Adrian Bădălică: Scopul nostru principal este acela de a redefini ambalajele într-o lume în schimbare, de a face ambalaje sustenabile care să corespundă nevoilor clienţilor noştri şi comportamentului organizaţional. În ce priveşte zona de reciclare, dorim să ne creştem influenţa în piaţă, să lucrăm cât mai îndeaproape cu mediul public, guvernamental şi industrial, dar şi cu furnizorii astfel încât atât cotele de reciclare ale ţării să crească, la fel şi calitatea materialului colectat. Pentru mine personal, colectarea este căutarea continuă a unor „oceane albastre“ pe care să le accesăm.

Sursa foto: DS Smith

ecologic: Cum apreciaţi viitorul hârtiei şi al cartonului în condiţiile introducerii taxei pe plasticul nereciclat?

Adrian Bădălică: Cred că trebuie să facem o distincţie între hârtia de scris şi hârtia pentru carton ondulat, pentru că foarte multă lume consideră că ele sunt unul şi acelaşi lucru, însă lucrurile nu sunt atât de simple.

Nevoia de hârtie de scris scade foarte mult în lumea noastră din ce în ce mai digitalizată, pe când nevoia de hârtie pentru ambalaj creşte direct proporţional cu creşterea populaţiei, cu dezvoltarea pieţelor emergente şi cu nevoia stringentă de a ambala orice produs care se comercializează. De asemenea, comenzile online şi tendinţa oamenilor de a se îndepărta cât mai mult de modul tradiţional de achiziţionare a produselor generează o nevoie suplimentară de ambalaje terţiare.

Legat de taxa pe plasticul nereciclat şi influenţa acesteia strict asupra viitorului hârtiei pentru ambalaj, aceasta este greu de apreciat. Este clar că fiecare companie va trece printr-o fază de redefinire a designului ambalajelor astfel încât acestea să fie sustenabile, profitabile şi să-şi atingă scopul pentru care au fost gândite. Ca strategie, cred că ar trebui să existe politici publice care să facă producerea ambalajelor din materii nesustenabile un proces foarte scump.

ecologic: Cu ce probleme legislative vă confruntaţi?

Adrian Bădălică: Din punctul meu de vedere, lipsa de continuitate la conducerea instituţiilor de mediu generează o lipsă de consecvenţă în terminarea proiectelor începute. Lucrez în domeniu de 11 ani şi am avut posibilitatea să întâlnesc oameni bine pregătiţi şi bine intenţionaţi în fruntea instituţiilor, dar niciunul nu a avut mandat lung. Nu poţi aduce schimbarea în 3 luni, 6 luni sau un an când este vorba de proiecte ce vizează o ţară; e nevoie de multă răbdare şi de o viziune pe termen lung pentru a putea concepe şi implementa proiectele necesare unei dezvoltări sustenabile şi circulare.

Cred cu tărie că funcţiile de conducere în aceste instituţii nu trebuie ocupate pe criterii politice, ci doar pe competenţe, iar performanţele să se evalueze numai pe baza unor indicatori măsurabili. În schimb, apreciez deschiderea ministerului spre comunicare cu organizaţiile şi industriile de profil.

ecologic: Cum v-a influenţat pandemia lanţul de aprovizionare cu materie primă?

Sursa foto: DS Smith

Adrian Bădălică: Situaţia a fost inedită pentru toată lumea: a trebuit să ne adaptăm repede restricţiilor de deplasare, modului de lucru online, noilor condiţii de muncă şi activităţii de producţie în condiţii de distanţare socială.

Cea mai mare provocare a fost şi este încă asigurarea materiei prime necesare, în contextul în care restricţiile au afectat puternic zonele de hoteluri şi restaurante (HoReCa), de producţie şi auto, domenii din care ne-au scăzut mult cantităţile colectate. Dinamica dintre cererea mare şi disponibilitatea redusă de materie primă de pe piaţă a dus la o creştere istorică a preţului. O paralelă cu luna mai a anului trecut ne arată o creştere de aproape 400% a preţului de achiziţie al materiei prime.

De asemenea, foarte multe firme şi-au schimbat modul de lucru mobilizând cât mai mulţi oameni în telemuncă, ceea ce a dus la o creştere a cantităţilor de deşeuri reciclabile pe fluxul municipal, care nu este capabil în acest moment să colecteze, sorteze sau să livreze un material care să poată fi ulterior introdus în producţie. În prezent majoritatea deşeurilor reciclabile din fluxul municipal ajung fie în gropile de gunoi, fie drept combustibil la fabricile de ciment.

La nivel de ţară reuşim cu greu să extragem chiar şi sub 1% deşeuri de carton sortate din fluxul municipal, iar acest 1% provine numai din mediul urban, deoarece în zona rurală organizarea pentru colectarea deşeurilor pe fluxuri separate lipseşte cu desăvârşire. Cred că este imperios necesar ca primăriile să prioritizeze organizarea colectării separate a deşeurilor dacă ne dorim o îmbunătăţire a performanţelor de ţară. Pentru a putea schimba ceva în această zonă ne trebuie un plan de ţară bine definit, cu stabilirea de obiective clare pentru fiecare sat, comună, oraş, regiune, cu o implementare unitară şi aplicarea legilor în vigoare.

Este o mare diferenţă între ce există la noi şi structurile de reciclare pe care le vedem în Europa, dar asta nu trebuie să ne descumpănească, ci să ne motiveze să devenim mai buni. Dealtfel nimeni nu-şi va schimba comportamentul dacă nu există un element de motivare pozitivă sau negativă.

ecologic: Cum vedeţi viitorul reciclării în România?

Adrian Bădălică: Viitorul nu poate fi decât verde. Eu cred cu tărie în capacitatea oamenilor de a se mobiliza pentru schimbarea în bine, văd o coagulare de profesionişti în domeniu care se luptă pentru implementarea conceptelor circulare. Iar noi, DS Smith, nu vom rămâne spectatori la această schimbare, pentru că ne-am stabilit deja provocarea de a fi lideri în oferirea de ambalaje sustenabile.●

Sursa foto: DS Smith

Publicitate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Publicitate

Cele mai recente articole

Iulie, luna oraşelor şi comunelor curate

Odată cu venirea verii, ECOTIC a lansat împreună cu partenerii săi o serie de campanii de colectare deşeuri de...

Publicitate

Alte articole

Mai multe articole

Folosim cookie-uri pentru a vă oferi cea mai bună experiență online. Prin acord, acceptați utilizarea cookie-urilor în conformitate cu politica noastră privind cookie-urile.

Privacy Settings saved!
Setările de confidențialitate

Când vizitați orice site web, acesta poate stoca sau prelua informații pe browserul dvs., mai ales sub formă de cookie-uri. Controlează-ți aici serviciile personale de cookie-uri.

Aceste cookie-uri ne permit să numărăm vizitele și sursele de trafic, astfel încât să putem măsura și îmbunătăți performanțele site-ului nostru.

  • _ga
  • _gat
  • _gid

Decline all Services
Accept all Services