31.2 C
Bucharest
Monday, July 26, 2021

Ionuţ Sorin Banciu: „Bogăţiile pe care le avem nu trebuie să fie o piedică în calea dezvoltării“

Foto: Agerpres

Poluarea aerului, gestionarea deşeurilor, tăierile ilegale de arbori şi siturile contaminate sunt doar câteva dintre provocările cu care se confruntă ţara noastră acum, când Uniunea Europeană insistă pentru punerea în aplicare a Pactului Verde European. Despre aceste probleme, despre cauzele lor, dar şi despre soluţiile pe care conducerea Ministerului Mediului le are în vedere am vorbit cu Ionuţ Sorin Banciu, secretar de stat în Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.● ecologic

ecologic: Care sunt la ora actuală cele mai importante probleme de mediu ale României?

Ionuţ Sorin Banciu, secretar de stat în Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor: Din păcate România are foarte multe provocări de mediu. Avem 19 proceduri de infringement deschise de Comisia Europeană, dintre care în momentul de faţă 17 sunt în fază precontencioasă, adică nu au ajuns încă la Curtea Europeană de Justiţie, iar două sunt în fază contencioasă. Temele sunt foarte variate: de la poluarea aerului din marile oraşe până la deşeuri, la tăierile ilegale de lemn, la implementarea legislaţiei de protejare a biodiversităţii şi altele.

Ionuţ Sorin Banciu, secretar de stat în Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor

În domeniul deşeurilor avem una dintre cele mai complicate proceduri, şi anume închiderea depozitelor de deşeuri neconforme, dintre care multe sunt depozite aşa-zis istorice, cu un regim juridic incert pentru că în multe cazuri nu se ştie cine este proprietarul. Noi ne asumăm situaţia şi încercăm prin proceduri speciale să le preluăm în proprietatea statului pentru a demara lucrările de închidere.

Problemele de mediu ale României nu sunt un subiect oarecare, fiindcă sunt strâns legate chiar de sănătatea oamenilor. Poluarea din marile oraşe este pentru mine este un subiect foarte sensibil, poate şi pentru că eu vin din Braşov, un oraş cu probleme mari de calitatea aerului. Dar avem probleme şi în managementul deşeurilor, atât în ce priveşte ratele de reciclare şi colectare selectivă, cât şi referitoare la depozitele de deşeuri neconforme şi siturile poluate istoric. Avem provocări legate de canalizare, de epurarea apelor, de managementul pădurilor, de combaterea eficientă a tăierilor ilegale, avem probleme legate şi de un management mai puţin performant al ariilor naturale protejate, iar toate acestea au un impact deosebit asupra mediului în general şi a sănătăţii oamenilor în special.

Când discutăm despre temele legate de mediu, discutăm de fapt despre sănătatea oamenilor, despre bunăstarea lor şi de aceea toate aceste subiecte sunt foarte importante şi la noi şi la nivel european.

ecologic: Care credeţi că sunt principalele cauze ale poluării din marile oraşe?

Ionuţ Sorin Banciu: Ca să avem o evidenţă clară trebuie să facem măsurători, să vedem care sunt sursele de poluare în marile aglomerări urbane. La Iaşi, Bucureşti, Braşov, Cluj şi Timişoara foarte mulţi din oxizii de azot provin din trafic, de la mijloacele de transport public şi de la maşinile personale. Dacă ne gândim câte maşini circulă în fiecare zi prin Braşov, Cluj sau Bucureşti o să înţelegem de unde vin mari cantităţi de poluanţi. Bineînţeles că pe lângă emisiile din trafic sunt şi cele provenite din arderi accidentale care sunt destul de greu de controlat, din emisii industriale care sunt controlate – şi există o directivă specială referitoare la monitorizarea emisiilor industriale – şi până la centralele de apartament care emană cantităţi semnificative de gaze nocive.

ecologic: Ce soluţii aveţi în vedere pentru reducerea poluării produse de traficul auto?

Ionuţ Sorin Banciu: Soluţiile sunt diferite, pe diverse paliere: autoritatea centrală, ministerul poate să facă politici publice, poate să vină cu surse de finanţare cum o face prin Administraţia Fondului pentru Mediu. Au fost achiziţionate autobuze electrice şi hybrid, avem programul „Rabla“ şi „Rabla Plus“ avem acum „Rabla pentru electrocasnice“ care îşi propune pe lângă înnoirea locuinţelor cu electrocasnice şi un grad mai mare de colectare a deşeurilor electrice şi electronice.

Avem şi soluţii la nivel local, planuri integrate de calitate a aerului care sunt la îndemâna administraţiei locale, a primarilor, care pot lua măsuri de la spălarea şi aspirarea marilor bulevarde şi a străzilor până la reglementarea activităţilor pe şantierele de construcţii. Există soluţii legate de promovarea transportului public, de promovarea prin relaxare fiscală şi anume reduceri de impozite sau parcare gratuită pentru autovehicule mai puţin poluante, toate acestea sunt la îndemâna autorităţilor locale. Vorbim cu primarii pentru a găsi împreună soluţiile necesare.

Autoritatea centrală reglementează şi sprijină financiar, dar deciziile se iau la nivel local şi din păcate multe din aceste decizii nu sunt prea populare. Limitarea accesului în anumite zone a autovehiculelor care poluează este o decizie care costă electoral şi de aceea nu o să vedeţi primari care să agreeze genul acesta de măsuri. De asemenea, stabilirea unor zone fără emisii – în care accesul să nu se facă decât pe jos sau cu mijloacele electrice ori nepoluante – este o altă decizie la îndemâna autorităţilor locale. Acesta este viitorul şi acolo trebuie să ajungem.

ecologic: Sunt programe AFM pentru înnoirea parcului auto. Dar ce se întâmplă cu centralele de apartament?

Sursa foto: Uniunea Europeană

Ionuţ Sorin Banciu: Există oraşe care în planurile lor de urbanism au prevăzut că orice bloc nou de locuinţe trebuie să aibă sisteme centralizate de încălzire, nu individuale. Astfel, coşurile de pe bloc ajung mult mai sus în aer şi de acolo gazele pot fi dispersate mai uşor. Dacă menţinem sistemul cu centrale individuale nu vom reduce poluarea.

Sunt însă şi foarte mulţi oameni care se încălzesc cu lemne sau cu resturi de PAL, ceea ce este şi mai grav pentru că în acest caz discutăm de aditivi şi lianţi care se folosesc în producerea acestor paneluri şi de alţi compuşi poluanţi. Primăriile trebuie să aibă o evidenţă serioasă şi trebuie să raporteze datele, pentru că nu putem face un plan dacă nu ştim situaţia actuală.

Există bineînţeles şi soluţii de reducere a impactului cum ar fi spaţiile verzi, un proiect care îmi este drag. O soluţie pe care am promovat-o sunt mini-pădurile urbane, păduri foarte dense din specii native care se pot amplasa pe suprafeţe foarte mici în parcuri sau scuaruri şi care pot filtra aerul, îi pot îmbogăţi calitatea şi în plus reduc zgomotul, au mai multe beneficii. Aceste măsuri ţin de autoritatea publică locală, dar noi încercăm prin AFM şi prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă să asigurăm finanţarea pentru a rezolva aceste probleme mari de mediu pe care le are România.

ecologic: Ce provocări aduce pentru România Pactul Verde European?

Ionuţ Sorin Banciu: Legislaţia de mediu din România este una de inspiraţie europeană, fiindcă directivele şi regulamentele europene au fost transpuse în legislaţia naţională. Trebuie să spunem că în prezent Uniunea Europeană vrea să deţină poziţia de lider în tot ce înseamnă teme de mediu la nivel global şi vrea să fie cu un pas înaintea celorlalte regiuni, de aceea standardele de protecţie şi calitate referitoare la mediu sunt mult mai ridicate în Uniunea Europeană decât în alte părţi ale lumii, iar toate aceste obiective asumate cresc continuu.

Green Deal – Pactul Verde European – va face tranziţia de la un model economic învechit, cu un impact negativ semnificativ asupra mediului, la o economie verde, prietenoasă cu mediul şi bineînţeles cu oamenii. Există şi „Fit for 55“, un pachet legislativ care va transpune o parte din Green Deal în legislaţia referitoare la combaterea schimbărilor climatice, ceea ce va aduce un nou set de provocări, directive mai ambiţioase şi ţinte mai ridicate de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în toate domeniile de activitate. Putem spune că suntem într-un moment foarte important, în care este nevoie de eforturi din partea întregii societăţi.

Avem pe de o parte aceste provocări cărora trebuie să le facem faţă, dar pe de altă parte avem şi oportunitatea finanţării acestei tranziţii prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) care include o componentă semnificativă de investiţii în tehnologii verzi şi în tehnologii digitale. Menţionez că absolut toate investiţiile din PNRR vor fi evaluate din perspectiva aportului lor la reducerea efectelor schimbărilor climatice şi la menţinerea unui mediu sănătos. Va fi un efort uriaş pentru foarte multe ţări europene, dar România este poziţionată într-o zonă specială, fiindcă spre deosebire de celelalte state, noi avem încă o relaţie mai armonioasă cu natura.

ecologic: Cu toate acestea, noi avem şi problemele istorice. Ele nu constituie un impediment pentru îndeplinirea obligaţiilor din Green Deal?

Ionuţ Sorin Banciu: Nu în mod deosebit, fiindcă cu toate aceste probleme, noi suntem în situaţia în care putem să reconstruim armonios, să învăţăm din lecţiile altor state şi să facem investiţii în dezvoltarea economiei, în dezvoltarea sustenabilă a comunităţilor fără să degradăm mai departe mediul înconjurător. Mă refer la infrastructură, energie, transporturi şi la mobilitate, care este un domeniu foarte interesant şi atractiv pentru o mare parte din societate care îşi doreşte un transport verde, ecologic. Toate aceste schimbări care vor veni în viitorul foarte apropiat necesită efort şi înţelegere din partea întregii societăţi, nu numai din partea factorului politic.

Mi se pare însă că în prezent cetăţenii se aşteaptă ca autorităţile să găsească nu ştiu ce soluţii magice pentru a transforma dintr-odată aerul poluat în aer curat, să înconjoare blocurile cu spaţii verzi şi să facă din toate oraşele un paradis. Este o presiune uriaşă care se pune pe umerii noştri, iar noi nu putem face mai nimic dacă nu contribuie la schimbare toţi cetăţenii ţării.

Sursa foto: Daniel Lobo/flickr.com

Este adevărat că acest efort pleacă de la autorităţi, dar el trebuie făcut la nivelul întregii societăţi. Trebuie să înţelegem cu toţii că alegerile pe care le facem fiecare, de la cum ne deplasăm, cum ne procurăm hrana, cum sunt casele în care locuim, care sunt modalităţile prin care le încălzim şi le răcim, toate au un impact asupra mediului înconjurător.

Există aplicaţii care măsoară amprenta ecologică a fiecăruia dintre noi. Orice persoană poate acum să calculeze ce implică satisfacerea unor nevoi pe care noi le considerăm normale, dar care au un impact asupra mediului. Schimbarea modului nostru de viaţă este acum o necesitate fiindcă dacă toată lumea ar consuma în acelaşi ritm ca şi până acum, am avea nevoie de două planete pentru a supravieţui în condiţii decente.

ecologic: Ce ar trebui să facem? Să ne îmbrăcăm de la magazinele second hand, să renunţăm la maşini, să nu mai călătorim?

Ionuţ Sorin Banciu: Eu cred că trebuie să facem alegerile care ne sunt la îndemână, de la a ne înnoi hainele mai rar, la a alege produse alimentare de la producătorii locali – pentru că transportul de la mare distanţă are un impact mai mare asupra mediului – la modul în care ne construim casele, la materialele utilizate, izolaţia termică şi consumurile energetice. Trebuie să alegem responsabil modul în care ne deplasăm la serviciu, să renunţăm la maşini în favoarea bicicletelor sau a metroului şi a altor mijloace de transport în comun.

Pentru mine este surprinzător să văd în Bucureşti câte sute de maşini circulă doar cu şoferul şi nimeni altcineva. Dacă oamenii ar împărţi cumva maşinile cu alţii în drumul lor spre serviciu s-ar reduce mult şi aglomeraţia şi poluarea. Vorbim de alegeri simple, pe care le putem face fiecare. Vă dau un exemplu. Eu cumpăr de la Zărneşti bere la sticlă pentru că pot să returnez ambalajul. Este adevărat că necesită un efort, pentru că trebuie să car lada, dar faptul că nu mai umplu tomberonul cu PET-uri şi doze de aluminiu, în condiţiile în care ştim cu toţii că sistemul de colectare separată încă este o problemă, îmi dă satisfacţia de a şti că astfel îmi reduc impactul asupra mediului.

ecologic: Dar există şi măsuri simple pe care le pot lua autorităţile. Nu credeţi că ar trebui interzisă punerea pe piaţă a ambalajelor care nu pot fi returnate, nu pot fi reciclate sau sunt greu reciclabile?

Ionuţ Sorin Banciu: Desigur. Sunt decizii pe care unele statele le-au luat. Există o directivă europeană care încearcă să reducă punerea pe piaţă a ambalajelor din plastic şi interzice numeroase produse din plastic de unică folosinţă care din perspectiva mea sunt o crimă pentru mediul înconjurător.

Acest plastic este foarte ieftin şi uşor de produs, dar în final ajunge în ape, în mări, în spatele caselor, în spaţiile verzi şi aşa mai departe. Există ţinte din ce în ce mai ambiţioase de reciclare, de reutilizare, dar există şi plastic biodegradabil. Este adevărat că şi noi ca autorităţi avem datoria de a găsi cele mai bune soluţii ţinând cont de contextul social şi de ceea ce poate România în acest moment, astfel încât aceste ţinte să poată fi realizate. Din păcate în negocierile pe care le-am avut ne-am aliniat poate prea uşor unor ţări care sunt la un alt nivel şi din această cauză avem încă probleme în implementarea directivelor, regulamentelor şi a ceea ce numim noi aquis-ul comunitar în domeniul mediului.

ecologic: Cum vedeţi dumneavoastră taxa pentru plasticul nereciclat?

Ionuţ Sorin Banciu: Această taxă nu este o problemă, ci ar putea fi una dintre soluţii. Există o taxă care ar trebui să descurajeze din ce în ce mai mult depozitarea, avem probleme cu Sistemele de Management Integrat al Deşeurilor (SMID) care încă nu funcţionează în toate judeţele. Sunt provocări inclusiv la Braşov, unde încercăm să identificăm terenurile pentru staţiile de sortare.

Din păcate comunităţile nu au înţeles până acum că gunoiul este de fapt o resursă şi de aici apar principalele probleme, fiindcă cetăţenii acceptă foarte greu ca pe teritoriul localităţii lor să se instaleze o staţie de sortare a deşeurilor şi se organizează tot felul de referendumuri locale care blochează aceste investiţii. Am ajuns să trăim cu toţii înconjuraţi de gunoaie, ceea ce e strigător la cer. Încercăm să găsim soluţii legislative prin care terenurile necesare să poată fi expropriate, pentru că discutăm de un interes public. Trebuie să deblocăm sistemul fiindcă Ministerul Mediului prin Administraţia Fondului pentru Mediu are linii de finanţare dedicate investiţiilor din domeniul deşeurilor, iar ele nu pot fi făcute fără spaţiile necesare.

ecologic: Ce se întâmplă cu sistemul de garanţie-returnare pentru ambalajele de băuturi?

Ionuţ Sorin Banciu: Sistemul de garanţie-returnare se află în lucru. Este o soluţie pe care România a ales să o implementeze în condiţiile în care nu toate ţările au adoptat-o. Eu sunt foarte încrezător că va funcţiona în România, fiindcă dacă ambalajul are o valoare, persoana care a cumpărat băutura va fi interesată să-l returneze. Am văzut cum funcţionează sistemul în Germania şi în alte ţări şi sunt convins că va funcţiona şi la noi. Nu pot să vă spun calendarul exact pentru că eu nu mă ocup de acest subiect, dar cred că anul acesta vom avea o hotărâre de guvern pentru implementarea sistemului de garanţie-returnare.

Foto: ecologic

ecologic: Gestionarea pădurilor şi tăierile, în special cele ilegale, reprezintă probleme pentru România?

Ionuţ Sorin Banciu: Ultimul inventar forestier naţional situează România între primele patru ţări din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte suprafaţa de păduri virgine şi cvasivirgine. Avem biodiversitate, avem foarte multe păduri naturale, avem un sistem de management care promovează regenerarea naturală, dar şi cicluri lungi de producţie – ceea ce nu este întotdeauna eficient din punct de vedere economic.

Este clar şi ştim cu toţii că sunt probleme la păduri, avem tăieri ilegale, nu aş vrea să pronunţ o cifră pentru că specialiştii încă nu s-au pus de acord şi au fost lansate pe piaţă sau în spaţiul public tot felul de estimări. Eu am o altă părere şi o altă viziune cu privire la tăierile ilegale, de aceea vreau să fiu mai precaut mai ales acum când au apărut diferenţe între unele raportări statistice care au fost interpretate ca tăieri ilegale.

Sunt convins că tăierile ilegale există şi că sunt un fenomen foarte complex, care îmbracă şi anumite aspecte sociale, fiindcă avem mai mult de trei milioane şi jumătate de locuinţe care folosesc lemnul ca unică sursă de încălzire. Avem o serie de comunităţi foarte sărace care nu au alte opţiuni pentru a se încălzi decât pădurea, care se mai află şi în imediata lor apropiere. Astfel că noi, oricât am încerca, nu vom putea urmări niciodată fiecare bucăţică de lemn, chiar dacă există soluţii implementate prin sistemul SUMAL 2.0. Dar dincolo de aceste sisteme electronice observ o tendinţă de a controla tot, de la fiecare bucăţică de lemn la fiecare aşchie şi până la rumeguş, ceea ce este o problemă.

Apropo, volumele din SUMAL 2.0 lucrează cu şase zecimale, ceea ce pentru mine este greu de înţeles fiindcă la lemn dimensiunile nu sunt atât de exacte. Cred că ar trebui să ne concentrăm pe controlul la prima punere pe piaţă. Asta cere şi regulamentul european al lemnului: să dimensionăm controlul pe zone de risc, pentru că nu avem peste tot probleme. Nu o să bag toţi lucrătorii silvici în aceeaşi categorie, aşa cum preferă unii să o facă. Eu sunt silvicultor şi sunt mândru de asta. Mi se pare că generalizăm prea uşor şi aruncăm o imagine urâtă asupra unei întregi categorii profesionale.

ecologic: În comparaţie cu cetăţenii din alte ţări, noi, românii, avem o sensibilitate foarte mare când vine vorba despre pădure, despre viaţa animalelor sălbatice…

Ionuţ Sorin Banciu: Aşa este, la noi interesul societăţii faţă de pădure este foarte ridicat, poate mai mult decât în alte ţări. În schimb înţelegerea modului cum sunt gospodărite pădurile lasă de dorit. Din păcate societatea noastră foloseşte mass-media ca aproape singura sursă de informaţii. Sectorul forestier – cu tot ceea ce înseamnă el, silvicultori, agenţi economici, firme, muncitori care îşi câştigă traiul din acest domeniu economic – nu a ştiut să comunice sau nu a făcut-o într-un mod profesionist şi atunci bineînţeles că a existat o oarecare izolare, ca un fel de castă închisă din care informaţia nu a ieşit afară. Aşa că societatea s-a informat pe alte căi, nu din sursele cele mai bune, iar acum cred că am ajuns într-o extremă, cred că am ajuns în punctul în care nu mai înţelegem că lemnul poate fi recoltat şi legal din pădurile din România pentru că avem totuşi 20 de milioane metri cubi care se recoltează legal.

Dacă ne uităm la cifrele statistice şi la Inventarul Forestier Naţional vedem că pădurile cresc cu 55 milioane metri cubi pe an şi noi recoltăm legal 20 milioane metri cubi, este o diferenţă clară; chiar şi dacă adăugăm 10 sau 15 milioane metri cubi tăiaţi ilegal tot suntem într-un nivel sustenabil. Repet, nimeni nu ştie cât se taie ilegal în România. Dar niciodată nu tăiem cât creşte pădurea, iar acest lucru înseamnă un nivel sustenabil de recoltare a lemnului. Cred că noi ca societate şi ca indivizi trebuie să ne punem întrebările de bază cum ar fi: mai avem nevoie de lemn? De unde vine lemnul? De unde vin foile de hârtie pe care le folosim în fiecare zi la muncă? Sunt întrebări incomode, dar necesare.

ecologic: Este adevărat că mulţi se întreabă şi unde ajunge acest lemn, nu?

Ionuţ Sorin Banciu: Lemnul este dus acolo unde este nevoie de el: unde există o nevoie, aceasta va fi acoperită. Lemnul este dus în gospodării pentru lemn de foc şi în industrie. Din păcate exportăm prea mult lemn prelucrat primar, vindem prea multă cherestea. Exportul de buştean a fost interzis, doar că discutăm de piaţa intracomunitară unde noţiunea de export nu există şi nu se poate bloca vânzarea din România către Bulgaria sau Ungaria, pentru că suntem state membre.

O parte din societate îşi doreşte chiar să nu mai recoltăm deloc lemn din România, să lăsăm pădurile neatinse, dar eu nu cred în aşa ceva. O soluţie de genul acesta exportă problema în altă ţară, iar dacă România nu mai taie copaci – şi noi ştim clar, judecând fără ipocrizie, că avem nevoie de lemn pentru tot felul de utilizări – atunci vor produce mai mult Ungaria, Bulgaria, Ucraina.

Trebuie să recunoaştem că avem nevoie de lemn şi că solicitările sau pretenţiile societăţii faţă de pădure au crescut şi s-au diversificat. Oamenii din oraşe au nevoie de păduri pentru recreere, iar cetăţenii din zona rurală au nevoie de lemn pentru mijloacele de existenţă, locurile de muncă, pentru gardurile pe care şi le fac în jurul caselor, pentru încălzire. Văd o polarizare extremă a României între cei din oraşe care sunt mai vocali, mai bine organizaţi ca societate civilă, mai activi în partea de lobby legislativ în sensul corect, şi o parte a aceleiaşi Românii care nu are voce, pe care nu o ascultă nimeni. Ca factori de decizie trebuie să găsim acest echilibru chiar dacă unii sunt mai vocali; noi trebuie să ştim realitatea, trebuie să vedem ce se întâmplă în spaţiul rural şi nu aş vrea să ajungem ca ţările din Vestul Europei în care satele de munte sunt părăsite. Pădurile virgine, animalele sălbatice, peisajele, toate aceste bogăţii pe care le avem nu trebuie să fie o piedică în calea dezvoltării. Comunităţile locale din România au dreptul la dezvoltare şi cred că suntem în punctul în care putem creşte fără să distrugem totul în jurul nostru.●

Foto: Agerpres

Publicitate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Publicitate

Cele mai recente articole

ASOCIAŢIA OIREP AMBALAJE AVERTIZEAZĂ: Răspunderea Extinsă a Producătorilor este pusă în pericol de un nou act legislativ

OIREP Ambalaje, asociaţie care reprezintă organizaţii ce implementează răspunderea extinsă a producătorilor (OIREP) la nivel naţional, atrage atenţia asupra...

Publicitate

Alte articole

Mai multe articole

Folosim cookie-uri pentru a vă oferi cea mai bună experiență online. Prin acord, acceptați utilizarea cookie-urilor în conformitate cu politica noastră privind cookie-urile.

Privacy Settings saved!
Setările de confidențialitate

Când vizitați orice site web, acesta poate stoca sau prelua informații pe browserul dvs., mai ales sub formă de cookie-uri. Controlează-ți aici serviciile personale de cookie-uri.

Aceste cookie-uri ne permit să numărăm vizitele și sursele de trafic, astfel încât să putem măsura și îmbunătăți performanțele site-ului nostru.

  • _ga
  • _gat
  • _gid

Decline all Services
Accept all Services