Aproape 85% din zonele de scăldat monitorizate în 2019 în Europa au o calitate a apei excelentă, iar în România proporţia este de 76%. Informaţiile apar într-un raport al Comisiei Europene şi al Agenţiei Europene de Mediu, care arată o îmbunătăţire a condiţiilor de îmbăiat din spaţiul comunitar.● Diana Uţă
Contaminarea apei de scăldat cu bacterii fecale este periculoasă pentru sănătatea umană din cauza riscului de transmitere a numeroase boli. Apele uzate sau cele de scurgere care provin de la ferme sau exploataţii agricole sunt principalele surse de poluare, mai ales în perioadele de ploi abundente şi inundaţii.
Toate Statele Membre, precum şi Albania şi Elveţia, îşi monitorizează zonele de îmbăiere în conformitate cu dispoziţiile Directivei UE privind apa pentru scăldat. Evaluările urmăresc doi parametri biologici: enterococii intestinali şi E.coli (Escherichia coli), iar în funcţie de nivelul bacteriilor fecale detectate, calitatea apei de scăldat este clasificată drept „excelentă“, „bună“, „satisfăcătoare“ sau „nesatisfăcătoare“. Dacă apa testată nu îndeplineşte condiţiile Directivei, statele trebuie să ia măsuri de remediere şi să interzică scăldatul sau să sfătuiască oamenii să nu intre în apă.
85% din zonele de scăldat din Europa au apă excelentă
Potrivit raportului emis de Agenţia Europeană de Mediu şi de Comisia Europeană, aproape toate cele 22.295 de zone de scăldat monitorizate anul trecut (dintre care 21.981 se aflau în cele 28 de State Membre din acel moment, deci inclusiv în Marea Britanie) au îndeplinit cerinţele minime de calitate.
Virginijus Sinkevičius, comisarul european pentru Mediu, Oceane şi Pescuit, a declarat: „În general considerăm de la sine înţeles că apele în care ne scăldăm trebuie să fie curate, dar acest lucru este de fapt una dintre realizările colective europene. Este rezultatul unor eforturi susţinute din partea multor persoane, de-a lungul multor ani. Raportul din acest an confirmă încă o dată faptul că cetăţenii se pot bucura în continuare în Europa de ape pentru scăldat care îndeplinesc standarde foarte înalte de calitate şi că trebuie să luăm toate măsurile necesare pentru ca acest lucru să fie valabil şi în viitor“.
Rezultatele evaluării au indicat doar uşoare scăderi ale calităţii apelor în zone cu calitate „excelentă“ şi „satisfăcătoare“. În comparaţie cu anul 2018, ponderea zonelor de scăldat cu calitate „excelentă“ s-a menţinut la 85%, iar cea a zonelor cu calitate cel puţin „satisfăcătoare“ la 95%. Raportul menţionează că în locurile de scăldat de pe coastă calitatea apei este mai bună decât în zonele interioare. Din toate locurile monitorizate anul trecut, ponderea celor cu apă „nesatisfăcătoare“ calitativ a fost de 1,3%. Spre comparaţie, în 2013 proporţia apelor improprii pentru scaldă din Europa era de 2%.
Hans Bruyninckx, directorul executiv al Agenţiei Europene de Mediu, a precizat că evaluarea periodică a zonelor de scăldat este esenţială pentru menţinerea calităţii apei la un nivel cât mai ridicat, iar acolo unde este cazul, să poată fi luate măsuri de combatere a poluării.
Unde ne putem scălda în siguranţă
Pentru a arăta mai clar nivelul calităţii apei în locurile de scăldat din UE, site-ul Agenţiei Europene de Mediu prezintă o hartă detaliată. În şapte ţări peste 90% din zonele de îmbăiere au o calitate excelentă a apei: Cipru (99,1% din totalul locurilor de scaldă), Austria (98,5%), Malta (97,7%), Grecia (95,7%), Croaţia (95,6%), Germania (92,5%) şi Portugalia (91,5%). La polul opus, doar 21,6% din apele Poloniei au fost clasificate drept excelente. Printre ţările cu mai puţine de zone pentru scăldat de calitate excelentă se mai numără Albania (58,8%), Slovacia (62,5%), Estonia (63%), Bulgaria (65,3%) şi Marea Britanie (66,1%).
Marea Neagră este totuşi cea mai murdară din Europa
În România au fost monitorizate 50 de zone pentru scăldat costiere şi continentale. Dintre acestea, 38 de locuri (76% din total) au o calitate excelentă a apei, 10 zone (20%) au o calitate bună, iar două (4%) au calitate satisfăcătoare. Este important de menţionat că nicio zonă nu este considerată ca având o calitate nesatisfăcătoare a apei. Pe litoral, apa este excelentă în zona plajelor din 2 Mai, Venus, Costineşti, Eforie, Constanţa, Mamaia, Năvodari şi Vadu. Raportul Comisiei Europene constată o îmbunătăţire consistentă a calităţii apelor de scăldat din ţara noastră: dacă în 2017 şi 2018 zonele cu apă excelentă abia depăşeau 50%, în 2019 ponderea lor a ajuns la 76%.
Pe de altă parte însă, studiile realizate în perioada 2017-2019 în cadrul proiectului UE privind protejarea mediului marin au clasificat Marea Neagră drept cea mai poluată din Europa, cu o cantitate de gunoaie aproape dublă faţă de cea din Mediterana (90,5 faţă de 50 de litri pe kilometru pătrat), dintre care 83% sunt deşeuri din plastic, preponderent sticle, ambalaje şi pungi. În plus, au fost identificate 124 de substanţe chimice şi alte elemente periculoase pentru ecosistemul marin şi sănătatea umană: poluanţi organici persistenţi, metale, pesticide, biocide, produse farmaceutice, substanţe ignifuge, poluanţi industriali şi articole de igienă personală.
Mai puţine bacterii, dar mai mult plastic
După aplicarea Directivei UE privind apa pentru scăldat şi a altor acte legislative în materie de mediu, în principal Directiva privind tratarea apelor urbane (1991), s-a redus volumul deşeurilor municipale şi industriale netratate sau parţial tratate care ajung în apă. Deşi măsurătorile parametrilor biologici arată o calitate a apelor de îmbăiere cel puţin la fel de bună ca anul trecut, există un alt mare pericol pentru viaţa marină şi sănătatea umană: plasticul. Organizaţia Naţiunilor Unite estimează că 13 milioane tone de plastic ajung anual în mări. Subiectul se află şi în atenţia Comisiei Europene, care a interzis deja unele articole de unică folosinţă din plastic, aşa că urmează să vedem dacă şi din acest punct de vedere se va îmbunătăţi calitatea apelor.●
