22.8 C
București
sâmbătă, iunie 22, 2024
Mai mult

    Asociaţia Berarii României susţine implementarea sistemului de GARANŢIE-RETURNARE

    Foto: ecologic

    Industria berii este unul dintre domeniile în care reducerea impactului asupra mediului şi creşterea cantităţilor de ambalaje reciclate sunt esenţiale pentru îndeplinirea obiectivelor europene de mediu. Despre economia circulară, colectarea separată şi despre sistemul de garanţie-returnare am vorbit cu Julia Leferman, directorul general al Asociaţiei Berarii României.● ecologic

    ecologic: Sunteţi reprezentantul regiunilor centrale şi est-europene în Comitetul Executiv al Asociaţiei Berarii Europei. Care sunt ţările pe care le reprezentaţi?

    Julia Leferman, directorul general al Asociaţiei Berarii României: Berarii europeni au un sistem de organizare regională şi eu sunt, aşa cum aţi menţionat, reprezentantul ţărilor din Europa Centrală şi de Est, zonă care include Grecia, Bulgaria, România, Croaţia, Ungaria, Slovenia, Slovacia, Cehia, Polonia şi Lituania. Este o piaţă în care consumul de bere diferă de la ţară la ţară, în care Polonia şi Cehia ocupă primele locuri, iar România ocupă poziţia a opta.

    interviu leferman2
    Julia Leferman, directorul general al Asociaţiei Berarii României
    Sursa foto: Asociaţia Berarii României

    ecologic: Care sunt preocupările asociaţiei europene în ceea ce priveşte economia circulară?

    Julia Leferman: Trecerea la economia circulară este o direcţie de mare interes pentru industria berii şi ea vine în contextul în care avem un pachet legislativ destul de complex la nivel european, acest „Green Deal“, ce se va regăsi în multe alte acte normative secundare. Pot să vă spun că industria europeană a berii a început în urmă cu mai mulţi ani să-şi restructureze activitatea conform principiilor circularităţii şi este în continuare preocupată de implementarea de noi acţiuni în acest sens. Astfel, la nivel european a fost creată o platformă care se numeşte „Brewing Force System Ability“ în cadrul căreia se regăsesc o serie de direcţii de acţiune. Vorbim de apă, pentru că apa reprezintă 80% din bere, iar optimizarea consumului de apă în procesul de producţie a berii reprezintă o preocupare pentru toţi berarii.

    Ambalajele pe care le folosim reprezintă o altă direcţie la nivel de circularitate, pentru că noi suntem o industrie care punem pe piaţă foarte multe ambalaje, de toate tipurile şi volumele. Desigur că optimizarea şi reducerea amprentei de carbon pe care o avem ca industrie reprezintă un alt obiectiv principal şi de aceea optimizăm transporturile, folosim frigiderele verzi, folosim în fabrici şi în spaţiile de producţie energie regenerabilă prin amplasarea de panouri solare sau prin folosirea altor tehnologii care să genereze acest tip de energie.

    interviu leferman3
    Sursa foto: Uniunea Europeană

    Şi un fapt important, deja existent de ani buni, este folosirea produselor secundare, cum este borhotul care rezultă în urma procesului de fermentare, ca îngrăşăminte naturale în agricultură, o practică ce se întâlneşte şi în România şi peste tot unde avem mari producători de bere. Borhotul este un ingredient natural plin de nutrienţi şi de aceea este foarte important ca el să se întoarcă în agricultură, atât pentru sprijinirea producţiei de vegetale, cât şi în fermele de animale. Şi în această privinţă ne mândrim cu folosirea integrală a deşeurilor organice în acest concept de circularitate, de returnare a nutrienţilor către mediul natural.

    ecologic: Noile reglementări europene privind plasticul reprezintă o problemă pentru industria berii?

    Julia Leferman: Există acte normative care au fost recent adoptate şi care se află în diverse stadii de implementare. Vorbim de Directiva pentru interzicerea plasticului de unică folosinţă (Single Use Plastic Directive) care se află în etapa de implementare şi în România. Dialogul dintre producători este esenţial şi de aceea apartenenţa la familia berarilor europeni este un mare beneficiu, pentru că astfel înţelegem cum are loc transpunerea unor directive pe anumite pieţe şi vedem şi provocările cu care ne vom confrunta pe piaţa locală. În felul acesta putem să dezvoltăm o platformă pentru susţinerea intereselor industriei în faţa impactului pe care legislaţia îl va avea asupra acestui sector de activitate.

    ecologic: La ora actuală, ambalajele sunt o problemă în toată lumea. Este importantă implicarea autorităţilor publice locale în realizarea unei colectări separate a deşeurilor?

    Julia Leferman: Cu siguranţă, da. Pe de o parte vorbim de răspunderea extinsă a producătorului, care de fapt generează obligaţia acestuia de a acoperi costurile nete de colectare a ambalajelor pe care el le pune pe piaţă. Şi sigur că mecanismul de colectare aparţine autorităţilor locale, fiind vorba de modul în care se face activitatea de colectare a ambalajelor. Statele europene, în marea lor majoritate, au înregistrat rezultate foarte bune în colectarea separată a deşeurilor la nivelul municipalităţilor, un capitol la care, din păcate, România nu stă deloc bine.

    Noi, deşi avem de 10 ani adoptată o lege care obligă municipalităţile să implementeze colectarea separată la cetăţean, acest lucru nu se întâmplă nici astăzi, iar eforturile de a demara un astfel de proces extrem de necesar sunt încă destul de timide.

    Pe de altă parte există şi alte instrumente care pot contribui la o colectare mai bună a ambalajelor. Pe mai multe pieţe europene funcţionează sistemul de garanţie-returnare la ambalajele de unică folosinţă pentru băuturi. În prezent sunt 10 state europene care au pus în practică un altfel de sistem prin care au reuşit să atingă o rată de colectare semnificativă, de până la 90%, şi, implicit, o capacitate mai mare de reciclare a respectivelor ambalaje. Bineînţeles că şi noi ne dorim ca astfel de exemple de bună practică să se aplice în România.

    ecologic: Asociaţia Berarii României va susţine implementarea sistemului de garanţie-returnare?

    Julia Leferman: Da, Asociaţia Berarii României a susţinut şi susţine în continuare implementarea sistemului. Este acel instrument paralel care ne poate aduce într-o situaţie mai bună de colectare a deşeurilor de ambalaje de băutură existente pe piaţă, ceea ce este foarte important având în vedere noile reglementări europene care impun obiective ridicate de colectare. Pentru anul 2025 ţinta de colectare a plasticului a crescut la 77%, iar pentru 2029, la 90%. Astfel că presiunea pusă pe producător în această situaţie, respectiv finanţarea colectării ambalajelor de pe piaţă, creşte şi ea ca urmare a impunerilor venite de la Uniunea Europeană, dar sunt şi alte acte normative care contribuie la acest efort.

    interviu leferman4
    Foto: ecologic

    Industria berii este foarte interesată de crearea unui sistem ce s-a dovedit a fi foarte eficient pe alte pieţe şi de aceea, împreună cu industria producătoare de băuturi răcoritoare, cu care am format o alianţă, am realizat mai multe studii de impact, inclusiv unul realizat alături de Academia de Studii Economice, prin care am vrut să vedem ce tip de sistem de garanţie-returnare este potrivit pentru piaţa din România. Pentru că exemple de bune practici avem şi sunt pieţe din care ne-am inspirat în ceea ce priveşte forma de constituire a acestui sistem şi a modului de operare, credem că el trebuie adaptat la specificul pieţei locale şi de aceea am venit cu sugestii şi propuneri concrete către Ministerul Mediului.

    Proiectul de Hotărâre de Guvern pe care l-am analizat la finalul anului trecut este o propunere foarte bună din perspectiva modului în care este gândit sistemul şi a rolurilor şi responsabilităţilor care sunt acordate părţilor implicate în acest circuit: producători şi comercianţi, pentru că se doreşte instituirea unui sistem care să asigure returnarea ambalajelor la punctul de achiziţie, dar şi la orice alt comerciant, ceea ce noi numim „return to retail“.

    ecologic: Care sunt prevederile proiectului de hotărâre de guvern la care aveţi obiecţii?

    Julia Leferman: Sunt anumite aspecte în proiectul de Hotărâre de Guvern care necesită nişte ajustări, în primul rând data de implementare care, potrivit proiectului, este luna martie 2022. Perioada de implementare credem că trebuie stabilită prin prisma etapelor care vor susţine acest sistem de garanţie, iar potrivit studiilor de fezabilitate pe care noi le-am făcut avem nevoie de minimum 18 luni pentru construcţia sistemului. Şi mă refer aici la centrele de numărare regionale ce vor trebui efectiv construite şi către care se vor duce ambalajele colectate din toate zonele ţării, la sistemul IT care va asigura registrul ambalajelor, conectarea cu toate magazinele care fac colectarea şi, implicit, cu toţi producătorii care vor încărca în sistem cantităţile de ambalaje pe care le vor pune pe piaţă. El va fi un mecanism atât de protecţie a datelor, cât şi de gestionarea acestora, care trebuie protejat împotriva fraudei pentru că trebuie să avem în vedere şi astfel de provocări.

    De asemenea, este importantă campania de informare şi de educare a consumatorilor care trebuie să susţină acest sistem şi să se conformeze prin returnarea ambalajelor la comerciant, deci sunt mai multe etape care trebuie parcurse