Asociaţia Berarii României susţine implementarea sistemului de GARANŢIE-RETURNARE

Foto: ecologic

Industria berii este unul dintre domeniile în care reducerea impactului asupra mediului şi creşterea cantităţilor de ambalaje reciclate sunt esenţiale pentru îndeplinirea obiectivelor europene de mediu. Despre economia circulară, colectarea separată şi despre sistemul de garanţie-returnare am vorbit cu Julia Leferman, directorul general al Asociaţiei Berarii României.● ecologic

ecologic: Sunteţi reprezentantul regiunilor centrale şi est-europene în Comitetul Executiv al Asociaţiei Berarii Europei. Care sunt ţările pe care le reprezentaţi?

Julia Leferman, directorul general al Asociaţiei Berarii României: Berarii europeni au un sistem de organizare regională şi eu sunt, aşa cum aţi menţionat, reprezentantul ţărilor din Europa Centrală şi de Est, zonă care include Grecia, Bulgaria, România, Croaţia, Ungaria, Slovenia, Slovacia, Cehia, Polonia şi Lituania. Este o piaţă în care consumul de bere diferă de la ţară la ţară, în care Polonia şi Cehia ocupă primele locuri, iar România ocupă poziţia a opta.

interviu leferman2
Julia Leferman, directorul general al Asociaţiei Berarii României
Sursa foto: Asociaţia Berarii României

ecologic: Care sunt preocupările asociaţiei europene în ceea ce priveşte economia circulară?

Julia Leferman: Trecerea la economia circulară este o direcţie de mare interes pentru industria berii şi ea vine în contextul în care avem un pachet legislativ destul de complex la nivel european, acest „Green Deal“, ce se va regăsi în multe alte acte normative secundare. Pot să vă spun că industria europeană a berii a început în urmă cu mai mulţi ani să-şi restructureze activitatea conform principiilor circularităţii şi este în continuare preocupată de implementarea de noi acţiuni în acest sens. Astfel, la nivel european a fost creată o platformă care se numeşte „Brewing Force System Ability“ în cadrul căreia se regăsesc o serie de direcţii de acţiune. Vorbim de apă, pentru că apa reprezintă 80% din bere, iar optimizarea consumului de apă în procesul de producţie a berii reprezintă o preocupare pentru toţi berarii.

Ambalajele pe care le folosim reprezintă o altă direcţie la nivel de circularitate, pentru că noi suntem o industrie care punem pe piaţă foarte multe ambalaje, de toate tipurile şi volumele. Desigur că optimizarea şi reducerea amprentei de carbon pe care o avem ca industrie reprezintă un alt obiectiv principal şi de aceea optimizăm transporturile, folosim frigiderele verzi, folosim în fabrici şi în spaţiile de producţie energie regenerabilă prin amplasarea de panouri solare sau prin folosirea altor tehnologii care să genereze acest tip de energie.

interviu leferman3
Sursa foto: Uniunea Europeană

Şi un fapt important, deja existent de ani buni, este folosirea produselor secundare, cum este borhotul care rezultă în urma procesului de fermentare, ca îngrăşăminte naturale în agricultură, o practică ce se întâlneşte şi în România şi peste tot unde avem mari producători de bere. Borhotul este un ingredient natural plin de nutrienţi şi de aceea este foarte important ca el să se întoarcă în agricultură, atât pentru sprijinirea producţiei de vegetale, cât şi în fermele de animale. Şi în această privinţă ne mândrim cu folosirea integrală a deşeurilor organice în acest concept de circularitate, de returnare a nutrienţilor către mediul natural.

ecologic: Noile reglementări europene privind plasticul reprezintă o problemă pentru industria berii?

Julia Leferman: Există acte normative care au fost recent adoptate şi care se află în diverse stadii de implementare. Vorbim de Directiva pentru interzicerea plasticului de unică folosinţă (Single Use Plastic Directive) care se află în etapa de implementare şi în România. Dialogul dintre producători este esenţial şi de aceea apartenenţa la familia berarilor europeni este un mare beneficiu, pentru că astfel înţelegem cum are loc transpunerea unor directive pe anumite pieţe şi vedem şi provocările cu care ne vom confrunta pe piaţa locală. În felul acesta putem să dezvoltăm o platformă pentru susţinerea intereselor industriei în faţa impactului pe care legislaţia îl va avea asupra acestui sector de activitate.

ecologic: La ora actuală, ambalajele sunt o problemă în toată lumea. Este importantă implicarea autorităţilor publice locale în realizarea unei colectări separate a deşeurilor?

Julia Leferman: Cu siguranţă, da. Pe de o parte vorbim de răspunderea extinsă a producătorului, care de fapt generează obligaţia acestuia de a acoperi costurile nete de colectare a ambalajelor pe care el le pune pe piaţă. Şi sigur că mecanismul de colectare aparţine autorităţilor locale, fiind vorba de modul în care se face activitatea de colectare a ambalajelor. Statele europene, în marea lor majoritate, au înregistrat rezultate foarte bune în colectarea separată a deşeurilor la nivelul municipalităţilor, un capitol la care, din păcate, România nu stă deloc bine.

Noi, deşi avem de 10 ani adoptată o lege care obligă municipalităţile să implementeze colectarea separată la cetăţean, acest lucru nu se întâmplă nici astăzi, iar eforturile de a demara un astfel de proces extrem de necesar sunt încă destul de timide.

Pe de altă parte există şi alte instrumente care pot contribui la o colectare mai bună a ambalajelor. Pe mai multe pieţe europene funcţionează sistemul de garanţie-returnare la ambalajele de unică folosinţă pentru băuturi. În prezent sunt 10 state europene care au pus în practică un altfel de sistem prin care au reuşit să atingă o rată de colectare semnificativă, de până la 90%, şi, implicit, o capacitate mai mare de reciclare a respectivelor ambalaje. Bineînţeles că şi noi ne dorim ca astfel de exemple de bună practică să se aplice în România.

ecologic: Asociaţia Berarii României va susţine implementarea sistemului de garanţie-returnare?

Julia Leferman: Da, Asociaţia Berarii României a susţinut şi susţine în continuare implementarea sistemului. Este acel instrument paralel care ne poate aduce într-o situaţie mai bună de colectare a deşeurilor de ambalaje de băutură existente pe piaţă, ceea ce este foarte important având în vedere noile reglementări europene care impun obiective ridicate de colectare. Pentru anul 2025 ţinta de colectare a plasticului a crescut la 77%, iar pentru 2029, la 90%. Astfel că presiunea pusă pe producător în această situaţie, respectiv finanţarea colectării ambalajelor de pe piaţă, creşte şi ea ca urmare a impunerilor venite de la Uniunea Europeană, dar sunt şi alte acte normative care contribuie la acest efort.

interviu leferman4
Foto: ecologic

Industria berii este foarte interesată de crearea unui sistem ce s-a dovedit a fi foarte eficient pe alte pieţe şi de aceea, împreună cu industria producătoare de băuturi răcoritoare, cu care am format o alianţă, am realizat mai multe studii de impact, inclusiv unul realizat alături de Academia de Studii Economice, prin care am vrut să vedem ce tip de sistem de garanţie-returnare este potrivit pentru piaţa din România. Pentru că exemple de bune practici avem şi sunt pieţe din care ne-am inspirat în ceea ce priveşte forma de constituire a acestui sistem şi a modului de operare, credem că el trebuie adaptat la specificul pieţei locale şi de aceea am venit cu sugestii şi propuneri concrete către Ministerul Mediului.

Proiectul de Hotărâre de Guvern pe care l-am analizat la finalul anului trecut este o propunere foarte bună din perspectiva modului în care este gândit sistemul şi a rolurilor şi responsabilităţilor care sunt acordate părţilor implicate în acest circuit: producători şi comercianţi, pentru că se doreşte instituirea unui sistem care să asigure returnarea ambalajelor la punctul de achiziţie, dar şi la orice alt comerciant, ceea ce noi numim „return to retail“.

ecologic: Care sunt prevederile proiectului de hotărâre de guvern la care aveţi obiecţii?

Julia Leferman: Sunt anumite aspecte în proiectul de Hotărâre de Guvern care necesită nişte ajustări, în primul rând data de implementare care, potrivit proiectului, este luna martie 2022. Perioada de implementare credem că trebuie stabilită prin prisma etapelor care vor susţine acest sistem de garanţie, iar potrivit studiilor de fezabilitate pe care noi le-am făcut avem nevoie de minimum 18 luni pentru construcţia sistemului. Şi mă refer aici la centrele de numărare regionale ce vor trebui efectiv construite şi către care se vor duce ambalajele colectate din toate zonele ţării, la sistemul IT care va asigura registrul ambalajelor, conectarea cu toate magazinele care fac colectarea şi, implicit, cu toţi producătorii care vor încărca în sistem cantităţile de ambalaje pe care le vor pune pe piaţă. El va fi un mecanism atât de protecţie a datelor, cât şi de gestionarea acestora, care trebuie protejat împotriva fraudei pentru că trebuie să avem în vedere şi astfel de provocări.

De asemenea, este importantă campania de informare şi de educare a consumatorilor care trebuie să susţină acest sistem şi să se conformeze prin returnarea ambalajelor la comerciant, deci sunt mai multe etape care trebuie parcurse.

În plus, suntem în aprilie 2021, nu există legislaţie, mai avem doar un an până la termenul propus pentru implementarea sistemului, iar noi nu ştim încă cum se va face acest lucru. De aceea, considerăm că termenul este nerealist şi credem că acesta ar trebui prelungit.

ecologic: Cum au decurs consultările pe care le-aţi avut cu actuala conducere a ministerului?

interviu leferman5
Foto: ecologic

Julia Leferman: Foarte bine. În primul rând, trebuie spus că actuala echipă a Ministerului Mediului a preluat proiectul de la fosta conducere, astfel că primele consultări au fost tocmai pentru a clarifica unele detalii şi a preciza care sunt interesele pentru fiecare parte, cum arată sistemul propus şi cum ar trebui el să funcţioneze. Nu suntem singurii care au contribuit cu observaţii la propunerea legislativă, mai sunt şi alte propuneri din zona de retail. În primul rând, a fost nevoie de o clarificare a modului în care funcţionează sistemul, pentru că la nivel de comerciant prima greşeală a fost cea privind costurile de organizare a acestor puncte de colectare. Am avut un dialog atât la minister, cât şi separat, cu reprezentanţii comercianţilor, deoarece costurile sunt acoperite în totalitate de industrie. Există un tarif de gestionare a deşeurilor de ambalaje care este achitat comercianţilor şi sigur că, în funcţie de dimensiunea comerciantului, aceştia pot să opteze şi să colecteze manual, adică în saci, sau automat, în acele aparate care permit colectarea deşeurilor.

Decizia este a comerciantului, în funcţie de fluxul de consumatori al fiecăruia. Amplasarea unui astfel de aparat presupune să ai un anumit flux şi un anumit număr de ambalaje colectate zilnic, care să justifice din punct de vedere economic investiţia într-un asemenea sistem de colectare.

Mai târziu, în momentul în care sistemul funcţionează, tariful plătit comerciantului acoperă cheltuielile pentru amortizarea acestor aparate, ca şi toate cheltuielile pentru utilităţi, cum ar fi: curentul electric, cheltuielile de mentenanţă, cheltuielile pentru curăţenie, pentru îngrijirea spaţiului şi pentru chirie, acolo unde există spaţii pentru amplasarea unor astfel de aparate, pentru saci şi mutarea acestora acolo unde se face colectare manuală, ca şi pentru colectarea automată.

Toate aceste costuri suportate de comerciant sunt acoperite prin sistemul de garanţie de care discutăm, prin entitatea care îl va gestiona, prin tariful de producător şi veniturile colectate de pe urma vânzării către companiile de reciclare a materialelor colectate.

interviu leferman7
Sursa foto: Uniunea Europeană

ecologic: Având în vedere că acest sistem a fost inclus în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, credeţi că problema costurilor este rezolvată?

Julia Leferman: Parţial, cu toate că nu ne este foarte clar ce anume poate fi finanţat astfel şi ce nu. Este adevărat că şi la nivel european, prin „Green Deal“, Uniunea permite statelor membre să aloce finanţări din fonduri europene care să susţină obiectivele incluse în pachetul de trecere către economia circulară, dar şi accesul pentru operatorii privaţi la aceste finanţări, care vin în susţinerea respectivelor obiective. Teoretic, dacă va exista şi la noi o astfel de linie de finanţare disponibilă, probabil că va putea fi accesată de către operatorul de sistem, de către comercianţi.

ecologic: Credeţi că sistemul va fi unul de stat sau unul privat?

Julia Leferman: Recomandarea noastră a fost ca entitatea ce va gestiona acest sistem să fie una privată, formată din industriile vizate în parteneriat cu comercianţii, similar modelului care funcţionează aproape peste tot în Europa. Din zece sisteme care există la ora actuală în Europa, nouă sunt private şi sunt gestionate de industrie şi doar unul este gestionat de stat, în Croaţia.

Dar raţionamentul este că producătorii având această obligaţie sunt primii interesaţi să asigure eficienţa şi viabilitatea economică a sistemului şi de aceea există acest angajament din partea noastră şi a Alianţei Producătorilor de Băuturi din România de a finanţa construcţia sistemului şi de a asigura operativitatea într-un mod în care el să fie cât mai eficient din punct de vedere economic. Sigur că misiunea statului este importantă, dar rolul acestuia este de a autoriza şi de a supraveghea activitatea, inclusiv pentru a se asigura că din perspectivă concurenţială nu există niciun fel de impediment şi că toate entităţile de pe lanţul valoric sunt tratate corect din punct de vedere legal. Iar această supraveghere va fi exercitată în permanenţă. Repet, noi considerăm că acest sistem ar trebui să fie unul privat.

ecologic: Cum va afecta sistemul de garanţie-returnare obligaţiile care vă revin conform principiului „Responsabilităţii Extinse a Producătorului“?

Julia Leferman: „Responsabilitatea Extinsă a Producătorului“ este în continuare valabilă, ea fiind reglementată de alte acte normative, dar aici diferenţa va fi una de eficienţă. Producătorii plătesc şi în prezent, ca parte din această răspundere extinsă, dar din păcate există o lipsă de predictibilitate asupra costurilor de mediu asociate ambalajelor pe care le pun pe piaţă, fiindcă vedem diferenţe de costuri la nivel regional din perspectiva municipalităţilor care s-au organizat sau a celor care nu s-au organizat. Vedem că sunt diferenţe foarte mari de costuri între partea de Nord şi partea de Sud a ţării sau între alte regiuni. Există, din acest punct de vedere, mai degrabă o îngrijorare privind evoluţia pe viitor a costurilor pentru ambalajele de băuturi, care sunt prioritatea noastră în acest moment. Implementarea unui asemenea sistem de garanţie-returnare reprezintă o soluţie pentru o colectare mai bună, iar operarea lui de către industrie creează premisele unei funcţionări în regim de eficienţă economică ridicată.

ecologic: Cum este afectată industria berii de introducerea unei taxe pentru plasticul nereciclat?

Julia Leferman: Într-adevăr, noi avem şi alte probleme din zona de politici de mediu, iar una dintre ele este taxa care a intrat în vigoare de anul acesta pentru plasticul nereciclat. Solicitarea noastră către autorităţile de resort, şi am înţeles că Ministerul Mediului şi Ministerul Finanţelor sunt competente pe acest subiect, a fost deschiderea unui dialog real în ceea ce priveşte modul în care respectiva taxă va fi transferată către industrie, dacă acest lucru se va întâmpla. Pentru că sunt state membre la nivelul Uniunii Europene care au decis că vor acoperi această taxă de la bugetul de stat, iar alte state au declarat că o vor impune industriei. Întrebarea este: cum va fi aplicată? Deoarece este important să fie evitată dubla impunere. Pentru cei care deja plătesc colectarea şi eventualele penalităţi în cazul în care nu sunt realizate ţintele, o nouă taxă ar echivala cu o dublă impunere. Şi la fel de important este ceea ce se întâmplă cu ambalajul reciclat, pentru că sistemul de garanţie-returnare, în momentul în care îl vom avea în piaţă, va genera un material curat pentru reciclare din care se va putea extrage, de exemplu, rPET – material folosit în producţia de ambalaje noi. Iar acest material reciclat ar trebui să fie scos din baza de impunere a noii taxe.●

interviu leferman8
Foto: ecologic

Newsletter Ecologic

Primește știrile pe e-mail. Introdu adresa de email și apasă butonul Mă abonez

Newsletter

Primește știrile din site-ul Ecologic direct pe e-mail:

Articole recente:

Mircea Fechet cere demisia directorilor Romsilva

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, cere public demisia directorilor de la departamentele Economic, Fond Forestier, Investiții și Comercial ale Romsilva,...

Newsletter

Primește știrile din site-ul Ecologic direct pe e-mail:

Din aceeași categorie:

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Folosim cookie-uri pentru a vă oferi cea mai bună experiență online. Prin acord, acceptați utilizarea cookie-urilor în conformitate cu politica noastră privind cookie-urile.

Privacy Settings saved!
Setările de confidențialitate

Când vizitați orice site web, acesta poate stoca sau prelua informații pe browserul dvs., mai ales sub formă de cookie-uri. Controlează-ți aici serviciile personale de cookie-uri.

Aceste cookie-uri ne permit să numărăm vizitele și sursele de trafic, astfel încât să putem măsura și îmbunătăți performanțele site-ului nostru.

  • _ga
  • _gat
  • _gid

Decline all Services
Accept all Services