18.5 C
Bucharest
Friday, June 11, 2021

Octavian Berceanu: „În domeniul mediului avem o corupţie sistemică atât în zona de avizare, cât şi în cea de verificare“

Foto: ecologic

Una dintre cele mai mari probleme ale României este cea a deşeurilor. În ultimii ani, terenurile din jurul marilor localităţi au fost transformate în gropi de gunoi, oraşele noastre au ajuns să fie cele mai murdare din Europa, iar corupţia din domeniul mediului a atins cote alarmante. Despre poluare, deşeuri şi combaterea infracţionalităţii am stat de vorbă cu Octavian Berceanu, comisarul general al Gărzii Naţionale de Mediu.● ecologic

ecologic: Cu ce speranţe aţi venit la conducerea Gărzii Naţionale de Mediu, ce aţi găsit aici şi ce schimbări doriţi să faceţi?

Octavian Berceanu, comisarul general al Gărzii Naţionale de Mediu: Sunt de o lună de zile comisarul general al Gărzii Naţionale de Mediu şi pot să spun că nu am venit cu foarte mult entuziasm. Încerc cât mai mult să surprind ceea ce se întâmplă în instituţie, modul în care angajaţii reacţionează, şi să o transform dintr-o instituţie reactivă într-una proactivă. Acest lucru înseamnă ca prin metode specifice să avem date suficiente, astfel încât să fim cu un pas înaintea celor din zona infracţionalităţii de mediu.

ecologic: Are Garda Naţională de Mediu un număr suficient de comisari pentru a-şi îndeplini rolul de protejare a mediului?

Sursa foto: Facebook

Octavian Bercean: Categoric, nu! În prezent sunt 800 de locuri şi 700 de angajaţi, iar comisari de mediu sunt nu mai mult de 450. Practic, avem nevoie de cel puţin un număr dublu de comisari la nivel naţional. Numărul mare de agenţi economici, economia şi dezvoltarea imobiliară care sunt în creştere, toate au un impact foarte mare asupra mediului înconjurător, de la deversări de deşeuri până la cazuri mai complicate, unde agenţii economici fentează cumva legislaţia şi produc daune mari pentru mediu.

ecologic: Care sunt judeţele deficitare din punct de vedere al numărului de personal?

Octavian Berceanu: În toate judeţele avem nevoie de personal suplimentar, dar problema devine gravă în regiunile în care activitatea economică este în creştere. Bucureşti, Ilfov, Constanţa, Timişoara, Arad, Bihor, Braşov, Sibiu, Cluj şi Iaşi, acestea sunt zonele în care economia s-a dezvoltat foarte mult, unde avem comunităţi care cresc de la o zi la alta şi unde incidenţa faptelor de natură contravenţională şi penală, şi aşa destul de mare, este în creştere.

ecologic: Ce salariu are un comisar de mediu?

Octavian Berceanu: Un comisar debutant are un salariu net de 2.500 lei, iar după 20 de ani de vechime poate câştiga aproximativ 4.000 lei. Este un salariu mult mai mic decât al unui poliţist local, ceea ce mi se pare profund incorect, fiindcă un comisar trebuie să cunoască foarte bine legislaţia de mediu, deloc puţină. În plus, comisarii Gărzii de Mediu au o activitate extraordinar de complexă, de la economie la biodiversitate, de la poluarea aerului la poluarea solului, la traficul cu deşeuri, la verificarea proceselor tehnologice şi până la deversările substanţelor poluante, acoperind toată suprafaţa ţării, de la malul mării până în vârful munţilor.

ecologic: Este traficul transfrontalier de deşeuri o problemă? Se vor înfiinţa puncte de trecere de frontieră unice prin care pot intra cei care transportă deşeuri?

Octavian Berceanu: Categoric că traficul de deşeuri este o problemă stringentă pentru România. În momentul în care China nu a mai primit deşeuri, o parte dintre acestea au ajuns nu numai la noi, ci şi în multe ţări din Europa de Est care au devenit destinaţii pentru deşeurile din toată lumea.

Înfiinţarea unor puncte unice de frontieră nu s-a realizat, dar noi continuăm demersurile fiindcă numai astfel vom putea controla eficient transporturile de deşeuri care intră în ţară.

Sursa foto: Facebook

ecologic: Credeţi că neimplicarea autorităţilor locale în realizarea unor infrastructuri de colectare separată a deşeurilor este una din cauzele mizeriei pe care o vedem peste tot în jurul nostru?

Octavian Berceanu: Desigur. Colectarea separată este şi singura soluţie pentru reducerea cantităţii de deşeuri care este depozitată la groapă şi, orice am face noi, dacă nu realizăm colectare selectivă la producător şi la populaţie atunci vom avea cantităţi mari de deşeuri depozitate. Chiar dacă noi închidem depozitele neconforme, rămân în urmă alte gropi ca nişte penibile monumente ale civilizaţiei noastre. Garda de Mediu poate aplica amenzi primăriilor pentru depozitările ilegale, dar nu poate face altceva. Sunt alte instituţii din cadrul Ministerului Mediului care se ocupă de acest aspect, care pot ajuta autorităţile locale, dar cel mai mare ajutor trebuie să vină de la primărie. Degeaba Garda Naţională de Mediu aplică amenzi, pentru că, în final, tot cetăţenii din comunitatea respectivă le vor plăti.

ecologic: Care credeţi că sunt principalele cauze ale depozitărilor ilegale de deşeuri?

Octavian Berceanu: Lumea politică! Fiindcă, prin influenţe politice nefaste, în perioada 2018-2020 au avut loc mari depozitări ilegale în jurul Bucureştiului, în judeţul Ilfov şi în preajma altor reşedinţe de judeţ. Ceea ce am văzut, din perspectiva activistului de mediu, este că transporturile de deşeuri, în marea lor majoritate, s-au făcut pe timpul nopţii, multe chiar şi atunci când noi aveam interdicţie de deplasare în timpul pandemiei. Dacă am fi putut circula liberi, am fi văzut şiruri lungi de camioane încărcate cu pământ şi deşeuri din demolări de pe străzile Bucureştiului, împrăştiind praf şi mizerii. Toate aceste deşeuri şi multe altele au ajuns pe sutele de hectare acoperite cu gunoaie în ultimii doi ani, pe terenurile unor primării conduse de oameni politici care au cunoscut foarte bine situaţia, dar nu au făcut nimic.

ecologic: De ce credeţi că deşeurile din construcţii reprezintă o mare parte din deşeurile depozitate ilegal?

Foto: ecologic

Octavian Berceanu: Sunt deşeuri provenite din demolări, amestecate cu resturi de pe şantierele de construcţii, materiale plastice, ambalaje, bucăţi de lemn, de toate.

Peste tot, în Vest, deşeurile din demolări sunt concasate şi reutilizate în infrastructură, deoarece acest tip de deşeu este mult mai bun decât agregatele extrase din balastiere. Noi săpăm în continuare în albiile râurilor şi aruncăm deşeurile din construcţii pe câmpuri, ceea ce dovedeşte un mare grad de prostie, o mare lipsă de viziune şi asta nu numai în privinţa deşeurilor din construcţii.

Cred că am avut parte de o clasă politică de cea mai proastă calitate, pentru că dacă te uiţi la alte ţări şi nu prea departe, în Bulgaria de exemplu, vezi cum se face colectarea separată şi cum oraşele nu sunt înecate în deşeuri, aşa cum sunt ele în România. La noi, oriunde ai merge, vezi cum curg râuri de deşeuri, te împiedici de ele, faci camping pe deşeuri, aşa cum se întâmplă în Costineşti sau în alte părţi, iar acest fapt este inadmisibil.

ecologic: Când credeţi că vom avea o infrastructură funcţională de colectare separată?

Octavian Berceanu: Trebuie să menţionez că această colectare separată este obligatorie şi o vom avea atunci când clasa politică va fi suficient de matură şi capabilă să schimbe regula jocului. În prezent avem nişte reguli pentru un joc murdar. Dar mai este un jucător pe care clasa politică nu l-a luat în calcul, şi anume populaţia educată, iar aceasta poate să schimbe regulile jocului în timp scurt. Populaţia poate să impună primarilor şi lucrătorilor din salubritate să colecteze selectiv, să transporte pe fracţii.

Sursa foto: Facebook

ecologic: Realizarea infrastructurii de colectare separată din Bucureşti revine Primăriei Capitalei sau primăriilor de sector?

Octavian Berceanu: Până acum cred că s-a făcut un joc de ping-pong, pentru că nu au vrut să îşi asume nici unii şi nici ceilalţi această responsabilitate, ceea ce este un adevăr. Realizarea infrastructurii revine municipalităţii şi în primul rând Primăriei Generale şi Consiliului General, aşa cum revine şi Consiliului Judeţean, ele fiind autorităţile responsabile de implementare a politicilor. Aceasta este regula la nivel european şi noi ar trebui să aplicăm regulile care au fost transpuse în legislaţia naţională.

ecologic: Există corupţie în instituţiile de autorizare şi de control al activităţilor de mediu?

Octavian Berceanu: Categoric, da! Avem o corupţie sistemică în domeniul mediului atât în zona de avizare, cât şi în cea de verificare. Oricine spune că nu există corupţie, deşi ea este evidentă pentru toată lumea, se discreditează din punct de vedere politic. Un studiu strategic elaborat de Interpol şi dat publicităţii în august 2020 a semnalat foarte clar că avem corupţie la nivelul gulerelor albe, chiar şi în rândul decidenţilor politici, ei facilitând actele de corupţie.

ecologic: Cum colaborează Garda Naţională de Mediu cu instituţiile din domeniul justiţiei?

Octavian Berceanu: Având în vedere complexitatea zonei de mediu, este evident că avem nevoie de specialişti. Or, noi nu avem acum decât câţiva procurori specializaţi, pentru că în combatererea infracţionalităţii de mediu clasa politică nu a dorit să intervină în forţă. Avem nevoie de procurori, de o direcţie de investigare a infracţionalităţii de mediu (DIIM) cum este DNA-ul, în care personalul să fie foarte bine specializat, astfel încât dosarele care ajung în instanţă să fie bine argumentate şi să ducă la nişte condamnări. Acum, în România, în domeniul mediului infractorul este favorizat.

Sursa foto: Poliţia de Frontieră

ecologic: Şi dumneavoastră, dar şi ministrul Justiţiei faceţi parte din acelaşi partid, USR-PLUS, ceea ce presupune că aveţi un dialog. În condiţiile date, ar trebui să ne aşteptăm la o schimbare în combaterea infracţionalităţii de mediu?

Octavian Berceanu: Da, vor fi nişte schimbări semnificative în abordarea acestei probleme specifice. Pentru a combate infracţionalitatea de mediu avem nevoie de o resursă umană foarte bine pregătită atât la nivelul Gărzii Naţionale de Mediu, cât şi la cel al procurorilor. Eficienţa impune deplasarea rapidă în teren a comisarilor în urma sesizărilor primite de la cetăţeni. Până acum, am reuşit să schimbăm modul de gestionare a sesizărilor şi a petiţiilor. Dorinţa noastră este încurajarea cetăţenilor de a trimite sesizări şi petiţii, telefonic, pe adresa de e-mail: gardamediu@gnm.ro sau pe pagina de Facebook a instituţiei.

ecologic: Aţi avut câteva întâlniri cu cetăţenii din comuna Sinteşti, care, nu de puţine ori, au dat foc la deşeuri, iar ulterior aţi fost ironizat pentru că aţi fi împărţit bomboane copiilor din această localitate. De ce aţi ales o astfel de abordare?

Sursa foto: Facebook

Octavian Berceanu: Comunitatea din Sinteşti, ca şi altele din ţară, este formată din oameni care nu au avut o imagine bună. Nimeni nu le-a bătut la uşă ca să-i întrebe cum o duc. Singurele ipostaze în care autoritatea centrală a ajuns acolo a fost cu bastoanele jandarmilor, o crasă prostie politică. Eu m-am dus la ei şi am vrut să aflu ce putem face, cum putem lucra împreună şi care sunt şansele să-i scoatem din mizeria în care aceşti oameni au ajuns cu sau fără voia lor. Şi da, am dat bomboane copiilor. Peste tot în lumea civilizată dacă vrei să ai rezultate trebuie să dialoghezi şi să investeşti în comunitate. Tot ce am făcut eu a fost să merg acolo să vorbesc cu oamenii, să am un dialog civilizat. M-am întâlnit cu reprezentanţii comunităţii şi am decis, de comun acord, ca ei să se ocupe ca deşeurile să nu mai fie incendiate. Au spus că până acum nimeni nu le-a explicat că prin arderile pe care le produceau „afumau“ cele trei milioane de oameni din Bucureşti şi au înţeles că emisiile sunt monitorizate prin senzori, aşa că degeaba încearcă să ardă cablurile noaptea, pentru că aceşti senzori supraveghează emisiile 24 de ore din 24. Cu promisiunea că autoritatea centrală se va apleca asupra situaţiei lor, ei au decis să înceteze de a mai incendia deşeuri.●

Publicitate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Publicitate

Cele mai recente articole

Publicitate

Alte articole

Mai multe articole

Folosim cookie-uri pentru a vă oferi cea mai bună experiență online. Prin acord, acceptați utilizarea cookie-urilor în conformitate cu politica noastră privind cookie-urile.

Privacy Settings saved!
Setările de confidențialitate

Când vizitați orice site web, acesta poate stoca sau prelua informații pe browserul dvs., mai ales sub formă de cookie-uri. Controlează-ți aici serviciile personale de cookie-uri.

Aceste cookie-uri ne permit să numărăm vizitele și sursele de trafic, astfel încât să putem măsura și îmbunătăți performanțele site-ului nostru.

  • _ga
  • _gat
  • _gid

Decline all Services
Accept all Services