Miza de aproape un miliard de euro din PNRR a transformat peste noapte biodiversitatea României într-un adevărat câmp de luptă politic, juridic și financiar. Retrasă în ultimul moment de Guvern pentru a nu fi suspendată în instanță în urma contestațiilor PSD, „Strategia Națională pentru Conservarea Biodiversității 2026–2030“, care are în spate o serie complexă de contracte de consultanță și decizii cel puțin ciudate, a ajuns acum inițiativă parlamentară.
Adoptată inițial pe 23 iulie de Guvernul interimar condus de Ilie Bolojan, „Strategia Națională pentru Conservarea Biodiversității 2026–2030“ a fost retrasă în data de 28 iulie a.c., chiar înainte de a fi publicată în Monitorul Oficial. Executivul a luat această decizie după ce Partidul Social Democrat (PSD), prin președintele Sorin Grindeanu, a atacat la Curtea de Apel 12 hotărâri de guvern, printre care și aceasta.
Motivația demersului social-democrat a fost aceea că un executiv interimar aflat la conducere peste termenul constituțional de 45 de zile își depășește atribuțiile legale adoptând decizii de un asemenea impact.
Pentru a preveni o decizie de suspendare în instanță, care ar fi dus la pierderea automată a tranșei din PNRR de 972,4 milioane de euro, Ilie Bolojan a anulat HG-ul și a pasat urgent proiectul sub formă de lege în Parlament, la Senat.
„În cazul acestei hotărâri, care are o miză financiară de 970 milioane de euro, am considerat că nu ne putem permite să riscăm suspendarea ei în instanță. Dacă nu o avem adoptată până la 31 august 2026, vom fi penalizați cu această sumă“, a explicat premierul interimar.
4,8 milioane de euro pentru consultanță
În timp ce la nivel înalt se discută despre tranșa din PNRR de un miliard de euro, „strategia“ a generat deja sume substanțiale.
Pentru elaborarea studiilor și identificarea Zonelor Prioritare pentru Biodiversitate (ZPB) — livrabile directe pentru Jalonul 34 din PNRR, Ministerul Mediului a semnat pe 16 august 2023 Contractul de servicii nr. 119, în valoare de 19.741.200 lei fără TVA (circa 4,8 milioane de euro cu TVA), finanțat direct din fondurile europene nerambursabile ale PNRR (Investiția I.3).
Licitația a fost câștigată de asocierea de firme PRO BIODIVERSITAS SRL (lider de asociere) – OMNIA DEVELOPMENT SRL – M&S ECOPROIECT SRL. Spre deosebire de marile granturi de execuție, contractele de consultanță din PNRR sunt plătite eșalonat, pe măsură ce firmele predau rapoartele intermediare (milestones).
Etapele 1 și 2 (2023–2025)
Asocierea a încasat deja tranșe importante din bugetul contractului prin predarea metodologiilor, analiza datelor și mai ales prin livrarea hărților de suprapunere (GIS). Aceste livrabile intermediare, recepționate de Ministerul Mediului și aprobate la plată, au constituit baza ordinelor de ministru și a propunerilor de delimitare a ariilor protejate.
Etapa 3 (până în iunie 2026)
Tranșa finală din cele 4,8 milioane euro urmează să fie decontată la recepția definitivă a pachetului normativ și a rapoartelor finale.
Activitatea celor trei firme cărora statul a plătit deja sume substanțiale a declanșat nemulțumiri în teritoriu. O investigație de presă publicată de portalul „presa-libera.ro“ semnalează că delimitarea zonelor de protecție strictă s-ar fi realizat exclusiv online, folosind Google Maps, fără studii extinse pe teren și fără vizite directe la fața locului.
Una dintre consecințele acestei metode de lucru a fost încadrarea bazei militare NATO de la Cincu într-o zonă naturală de protecție strictă. Zeci de primării și consilii județene (precum cele din Neamț, Brașov sau Ilfov) au acuzat Ministerul Mediului că nu au fost consultate în prealabil, iar unele investiții locale au fost blocate din cauza acestor delimitări care au generat restricții severe de mediu.
Unde merg cele 970 milioane euro din PNRR
Cea mai mare parte din aceste fonduri este direcționată prin Componenta 1 – Managementul Apei (care dispune de un buget total alocat de 1,46 miliarde de euro). Beneficiarul principal este Administrația Națională „Apele Române“ (ANAR), alături de autoritățile locale.
Investițiile vizate includ:
• Reconstrucția ecologică și renaturarea albiilor de râu;
• Protecția împotriva inundațiilor prin diguri reziliente și poldere;
• Construirea de pasaje ecologice („scări pentru pești“) pe râuri;
• Decolmatarea lacurilor de acumulare strategice.
Soluția de criză
Pentru a forța adoptarea Strategiei, Executivul demis a recurs la o altă metodă procedurală. În loc să fie adoptată prin Hotărâre de Guvern, Strategia Națională pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030 a fost promovată prin „propunere legislativă parlamentară“.
Astfel, imediat după retragerea documentului de la Monitorul Oficial, deputații și senatorii USR au semnat și depus, în data de 28 iulie a.c., textul acestei legi la Senat, preluând „ad litteram“ conținutul Strategiei agreată cu Comisia Europeană pentru Jalonul 31 din PNRR.
Acum, Parlamentul României trebuie să dezbată și să voteze Strategia în regim de urgență. Pentru adoptarea prin lege a „Strategiei pentru conservarea biodiversității“ este nevoie însă de voturile parlamentarilor PSD, partid care a condiționat sprijinul de aducerea unor amendamente în comisiile de specialitate care să elimine prevederile controversate, cum sunt abuzurile legate de terenurile private și blocajele pe marile proiecte de infrastructură.• ecologic
