Ne aflăm într-o perioadă în care protecţia climatică este subiectul aflat pe agenda publică peste tot în lume. Așadar ne uităm cu atenţie la toate aspectele materiale relevante, iar fondul clădirilor are un impact major. Exploatarea clădirilor existente generează aproximativ 28% din gazele cu efect de seră emise la nivel mondial într-un an, iar construcţia lor, prin materialele utilizate și activităţile specifice, însumează 11%.
Conform unui studiu realizat de Agenția Internațională de Energie (IEA) pentru Alianța Globală pentru Clădiri și Construcții (GlobalABC) în 2018, clădirile sunt responsabile de aproximativ 40% din gazele cu efect de seră emise anual. Cercetarea a fost coordonată de Programul Națiunilor Unite pentru Mediu.
În aceste condiții, legiuitorii au dezvoltat o serie de reguli cu scopul de a diminua impactul activităților de orice fel asupra atmosferei (vezi taxonomia UE), la care dezvoltatorii și investitorii trebuie să se alinieze. Astfel, o certificare de clădire verde garantează îndeplinirea obligațiilor legale prezente și anticipează noile condiții ce vor fi transpuse în legislațiile naționale ale statelor membre.
Pentru companiile (chiriași sau proprietari) care își desfășoară activitatea în clădiri verzi, un astfel de certificat nu doar că oferă un avantaj competitiv pentru imaginea și renumele firmei, dar reprezintă și un real atu în raportările de sustenabilitate și la îndeplinirea criteriilor la care compania aderă (vezi noua Directivă privind raportarea de sustenabilitate corporativă și cadrele de raportare voluntară existente).
Ce sunt clădirile verzi?
O construcție obține statutul de „clădire verde“ („green building“) după ce s-a făcut dovada aplicării unor practici excepționale privind protecția mediului și a ocupanților. Această dovadă este materializată prin certificarea conform unor standarde internaționale. Orice categorie de clădire – fie că e sediu al unei instituții publice, al unei companii private, are destinație rezidențială etc. – poate fi verde, însă în prezent cele mai multe certificări de acest tip aparțin clădirilor de birouri. Certificările se pot primi la construirea unei clădiri sau cu ocazia reamenajărilor importante.
Care sunt cele mai importante standarde de certificare?
• Building Research Establishment Environmental Assessment Method (BREEAM, Marea Britanie) – oferă certificare pentru clădiri de birouri, comerciale, industriale, servicii, clădiri cu utilizare mixtă sau rezidențiale;
• Leadership in Energy and Environmental Design (LEED, SUA) – clădiri de birouri, comerciale, industriale, servicii, rezidențiale (locuințe unifamiliale, locuințe multifamiliale), clădiri cu utilizare mixtă;
• German Sustainable Building Council (DGNB, Germania) – clădiri de birouri, comerciale, industriale, servicii, clădiri rezidențiale, clădiri cu utilizare mixtă, clădiri rezidențiale de mici dimensiuni (mai puțin de 6 unități locative);
• Haute Qualité Environnementale (HQE, Franța) – clădiri rezidențiale, comerciale, de servicii, birouri;
• Minergie (Elveția) și Passivhaus (Germania) – în principal clădiri rezidențiale, dar pot fi certificate și alte tipuri de clădiri cum ar fi: clădiri de birouri, școli, grădinițe, retail.
Suplimentar față de aceste certificări, mai există o serie de standarde specializate în evaluarea privind bunăstarea ocupanților. Cele mai cunoscute standarde – WELL și FITWEL – stabilesc criterii de la numărul de facilități în jurul clădirii (farmacii, parcuri etc.) la asigurarea calității aerului în spațiile de lucru și accesul la unități de îngrijire a sănătății mintale.
Ce este de fapt o clădire verde?
Categoriile principale avute în vedere pentru condițiile de certificare sunt:
• Eficiența energetică: soluții de construcție eficiente energetic, reducerea emisiilor de carbon, soluții de design pasiv, monitorizarea energiei;
• Sănătatea și bunăstarea ocupanților: aspecte cum ar fi confortul vizual (lumină naturală), calitatea aerului și eliminarea poluării spațiilor interioare prin emisii pasive (ex.: emisii de compuși organici volatili din mobilă), sisteme de aerisire naturală;
• Consum sustenabil de apă: reducerea consumului, sisteme de colectare și reciclare a apei, obiecte sanitare cu anumite grade de eficiență;
• Gestionarea deșeurilor: reducerea deșeurilor din construcții și pe toată durata de viață a clădirii, implementarea unei strategii de economie circulară, măsuri concrete de prevenire a generării deșeurilor;
• Sustenabilitatea materialelor: demonstrarea sustenabilității materialelor folosite prin evaluarea ciclului de viață (analiză de tip LCA) și declarații de mediu de produs (EPD);
• Reducerea poluării: analize de risc specifice și planuri de acțiuni aferente pentru reducerea poluării luminoase, zgomotului, inundațiilor și emisiilor în aer, sol, apă, biodiversitate;
• Mobilitate/accesibilitate: disponibilitatea și accesul la facilitățile locale, implementarea unor soluții alternative de transport pentru utilizatorii clădirii, proximitatea față de anumite facilități;
• Inovare: performanță exemplară în rezolvarea anumitor probleme specifice.
Certificarea de clădire verde se obține în urma demonstrării performanțelor de sustenabilitate solicitate de diferitele standarde. Se pornește de la alegerea standardului adecvat pentru tipul de clădire, includerea criteriilor specifice în faza de proiectare/renovare, întocmirea și depunerea dosarului de certificare și urmărirea procesului de auditare. În mod ideal, aceste etape se realizează cu un consultant specializat în domeniu, care poate găsi soluția cea mai eficientă pentru fiecare caz în parte.
Ce avantaje aduce dezvoltarea sustenabilă în contextul imobiliar?
Ca în cazul oricărei investiții sau oricărui tip de efort pe care îl depunem, trebuie evaluat beneficiul, iar în cazul clădirilor verzi acesta este evident, imediat și pe termen lung. Dintre avantajele obținerii și îndeplinirii criteriilor unei certificări de tip „green building“, le menționăm pe cele mai importante:
- Permite oferirea unor produse și servicii premium prin creșterea gradului de satisfacție și îmbunătățirea mediului de lucru sau de locuit pentru utilizatorii finali;
- Conformarea cu reglementările în vigoare prin minimizarea impactului asupra mediului;
- Reducerea costurilor de exploatare a investiției prin eficienti- zarea operațională și utilizarea sustenabilă a resurselor;
- Criteriu de departajare față de competitori;
- Atractivitate pentru investitori prin îmbunătățirea scorurilor în ratingurile ESG și a indicilor de sustenabilitate;
- Crearea valorii pe termen lung.
Roxana Șunică,
Bucharest Branch Manager
Denkstatt România
