Despre economie circulară vorbesc foarte mulți în România, de la ONG-iști la bloggeri și până la politicieni, dar unii nu fac diferența între conceptul economic și colectarea sau sortarea deșeurilor. Reprezentanți ai industriei de la As Metal, GreenPoint Management și Linde Gaz România au lansat recent campania „Metal pentru viitor“, prin care propun politici, concepte și sisteme de organizare a activității care să permită creșterea productivității și profitabilității, dar să fie mai prietenoase cu mediul. Despre această campanie am vorbit cu Constantin Apostol, directorul general al As Metal.• ecologic
ecologic: Cui se adresează campania „Metal pentru viitor“?
Constantin Apostol, directorul general al As Metal: Campania „Metal pentru viitor“ se adresează în mod special sectorului industrial. Nu discutăm despre colectare, ci despre ceea ce înseamnă zero deșeuri în industrie. Pornim de la ideea că niciun fel de proces industrial nu trebuie să genereze deșeuri. Procesul tehnologic trebuie să fie adaptat în acest sens, scopul fiind să nu se genereze deșeuri, indiferent dacă vorbim de industria textilă, de producția de mașini sau de reciclare.
În reciclare provocarea este însă mult mai mare decât în alte părți pentru că aici noi lucrăm cu deșeuri, iar în procesul de producție trebuie să nu generăm deșeuri. Acesta este scopul ideal, dar de fapt trebuie să existe un proces tehnologic care chiar și atunci când generează deșeuri trebuie să găsească o soluție pentru ele, dar alta decât depozitarea.
Campania „Metal pentru viitor“ vrea să realizeze colaborări între diverse industrii pentru a găsi soluții reciproce. Să vă dau un exemplu. As Metal colaborează cu Linde în zona de emisii de gaze, pentru că sistemele de ardere trebuie să funcționeze astfel ca în cele din urmă la coș să avem emisii zero, aer curat, cum se spune. Acesta este obiectivul nostru comun, de aceea colaborăm.
Zgurile rezultate din procesul nostru de producție, care pentru noi sunt deșeuri, sunt de fapt materiale ce pot fi folosite în siderurgie sau în alte industrii. Dar pentru găsirea acestor soluții este nevoie de cercetare, de studii. Un alt exemplu este dezvoltarea de tehnologii în zona de ambalaje, unde din reciclarea sticlei rezultă fracții de aluminiu care ajung la reciclatori specializați în acest material. Și exemplele pot continua.
ecologic: Ați lansat campania pe o platformă de educație, edupedu.ro. De ce?
Constantin Apostol: În general, campania „Metal pentru viitor“ vrea să așeze la aceeași masă reprezentanții unor industrii, oameni care au expertiză pentru a se găsi soluții de atingere a țintei de zero deșeuri.
Dar pentru că noi în România avem o mare problemă din punct de vedere al calificării de personal și pentru că vorbim de obiective stabilite până în anul 2050, când noi o să fim oale și ulcele, trebuie să ne adresăm încă de acum tinerei generații, care trebuie să se educe, trebuie să crească și să învețe într-o altă paradigmă. De aceea am lansat campania pe zona de educație și nu de știri.
Am ales promovarea cu cei de la educație pentru că zona de învățământ este importantă, mai ales că întreg conceptul de economie circulară lipsește deocamdată din materiile care se predau. S-au introdus niște ore de economie circulară la Academia de Studii Economice și sper că se va face același lucru și la Universitatea Politehnică. Este important pentru că noi vorbim de metalurgie, de metale. Orice am spune, încă din comuna primitivă și până acum metalul a însemnat industrie, iar cine a avut metal s-a descurcat mai bine decât ceilalți.
ecologic: Campania este unică prin faptul că industria încearcă să găsească singură, fără implicarea politicului, soluții pentru reducerea la zero a deșeurilor. Corect?
Constantin Apostol: Campania „Metal pentru Viitor“ este adresată zonei specializate. Vrem să folosim termeni corespunzători ca să clarificăm pentru toți ce este colectare diferențiată, ce este valorificare, depozitare și reciclare.
Reciclarea în principiu este destul de clar definită. Obiectivul reciclării este transformarea deșeurilor în materii prime care pleacă în industrie, iar procesul se realizează în unități specializate. Întreaga activitate de reciclare este una industrială, standardizată. Noi în reciclare lucrăm pe zona de standarde industriale, de condiții tehnice de calitate, nu vorbim de colectare sau de salubritate.
Vrem să aflăm ce fonduri sunt disponibile pentru reciclare, care sunt deșeurile cu care România are probleme, ce lipsește din acest circuit. Aici cred că implicarea ministerelor ar fi mai mult decât salutară. În același timp încercăm să aducem în atenția segmentului industrial ideea de economie colaborativă pentru găsirea de soluții, fiindcă în România avem și capabilități și oameni inteligenți care pot face acest lucru. După părerea mea, economia circulară pe asta se bazează în principal, pe căutarea de soluții. Iar soluțiile nu pot fi găsite decât de cei care lucrează în industrie.
